Importuri masive și prețuri record după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Ce se întâmplă cu energia României până în iunie
România traversează una dintre cele mai sensibile perioade din ultimii ani în sectorul energetic, după oprirea completă a centralei nucleare de la Cernavodă. Fără aportul constant al celor două reactoare, sistemul energetic funcționează sub presiune, importurile au crescut puternic, iar energia electrică a ajuns la cel mai ridicat preț din Europa.
În următoarele săptămâni, până la repornirea unuia dintre reactoare, autoritățile și operatorii din piață trebuie să mențină echilibrul unui sistem care pierde temporar una dintre cele mai stabile surse interne de producție.
Cum a ajuns România să funcționeze fără energie nucleară în sistem
Sistemul Energetic Național operează în prezent fără contribuția centralei nucleare de la Cernavodă, după ce ambele unități au fost scoase din funcțiune într-un interval foarte scurt. În mod obișnuit, cele două reactoare livrează împreună aproximativ 1.400 MW, reprezentând una dintre cele mai previzibile și constante surse de electricitate din țară.
Unitatea 2 s-a deconectat automat de la sistem în urmă cu aproximativ o săptămână, iar Unitatea 1 a fost scoasă din rețea pe 10 mai. Potrivit programului actual, Unitatea 2 ar urma să fie resincronizată la începutul lunii iunie, ceea ce înseamnă că, pentru o perioadă, România rămâne fără producție nucleară.
Această absență are un impact direct asupra echilibrului zilnic al consumului, mai ales pentru că energia nucleară livrează constant, indiferent de oră, sezon sau condiții meteorologice, spre deosebire de producția din surse regenerabile.
Din ce surse își acoperă acum România consumul de electricitate
Fără această producție stabilă, operatorii din sistem au fost nevoiți să compenseze rapid deficitul, iar importurile au devenit una dintre principalele surse de alimentare, în special în intervalele de seară și noapte.
Datele din 10 mai arată că, în jurul orei 21:35, consumul național ajunsese la aproximativ 6.000 MW. În același moment, România importa în jur de 2.200 MW, un nivel care depășea chiar producția hidro, situată atunci la aproximativ 2.100 MW, potrivit Adevărul. Practic, o parte semnificativă din necesarul intern a fost acoperită din exterior, în timp ce hidrocentralele și celelalte capacități interne au încercat să mențină stabilitatea sistemului.
Problemele depășesc oprirea centralei de la Cernavodă
Problemele din sistem nu se limitează însă doar la absența energiei nucleare. Mai multe centrale importante din țară funcționează în prezent sub capacitate sau sunt parțial indisponibile din cauza lucrărilor de mentenanță și a unor intervenții tehnice.
Centrala pe gaze de la Brazi, operată de OMV Petrom, produce la aproximativ jumătate din capacitatea obișnuită. În același timp, la CET Sud două grupuri de câte 100 MW nu sunt disponibile, unul fiind afectat de o avarie, iar celălalt aflându-se în întreținere planificată.
Și centrala de la Iernut, operată de Romgaz, livrează energie doar parțial, cu un singur grup activ, în timp ce restul instalațiilor sunt în reparații.
Cum au reacționat prețurile de pe piața energiei
Dezechilibrele din producție s-au transferat rapid în piață, iar energia tranzacționată pentru ziua următoare a atins pe 10 mai aproximativ 730 lei pe MWh, echivalentul a aproape 140 euro pe MWh. Acesta a fost cel mai ridicat nivel înregistrat în Europa în acea zi, România depășind inclusiv piețe regionale conectate direct, precum cele din Ungaria și Bulgaria.
Un element neobișnuit pentru această perioadă este faptul că prețurile au rămas ridicate inclusiv în timpul zilei, când producția solară generează de regulă ieftiniri consistente pe piață.
Operatorii din piață estimează că presiunea actuală ar putea începe să scadă după 1 iunie, odată cu revenirea Unității 2 de la Cernavodă și repornirea treptată a centralelor aflate acum în mentenanță. Dacă acest calendar va fi respectat, România ar putea reduce dependența de importuri în orele critice și ar putea readuce prețurile energiei la niveluri mai apropiate de media regională.