Copiii din UE vor avea acces limitat la rețelele sociale. Ce măsuri pregătește Parlamentul European

Parlamentul European a făcut un pas decisiv spre reglementarea accesului copiilor la rețelele sociale. Noua propunere, susținută de o majoritate consistentă, urmărește protejarea minorilor din Uniunea Europeană. Aceasta dorește și implicarea directă a părinților în activitatea copiilor online. Inițiativa vizează uniformizarea legislației la nivel european, într-un moment în care și România are deja o lege similară în dezbatere.

Ce prevede propunerea Parlamentului European

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor din Parlamentul European a aprobat propunerea europarlamentarei daneze Christel Schlademose. Conform documentului, copiii sub 13 ani nu vor mai putea să își creeze conturi pe platforme online. Cei cu vârste între 13 și 16 ani vor avea nevoie de acordul părinților pentru a le utiliza.

Reglementarea se va aplica inclusiv rețelelor de conținut video, precum YouTube și TikTok, precizează AFP. Europarlamentarii consideră că această măsură este necesară pentru a combate dependența, expunerea la conținut nociv și efectele asupra sănătății mintale ale tinerilor.

Noua vârstă minimă pentru acces liber, denumită „majorat digital”, va obliga platformele să își asume un rol activ în verificarea identității utilizatorilor.

Ce părere au statele membre

Deși multe state sprijină ideea unui cadru unitar, nu toți membrii Uniunii au aceeași opinie privind limitele de vârstă. Danemarca, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, propune stabilirea „majoratului digital” la 15 ani.

Totuși, unele țări invocă principiul subsidiarității, care le permite să decidă individual în domenii interne. Alte voci ridică întrebări privind metodele de verificare a vârstei și posibilele riscuri pentru protecția datelor personale.

În afara Europei, Australia a introdus deja un „majorat digital” de 16 ani. Noile reguli vor intra în vigoare la 10 decembrie 2025, fiind considerate un model pentru alte state occidentale.

Cum reacționează România la noile inițiative

România a făcut deja un pas în aceeași direcție. Pe 6 octombrie, Senatul a adoptat o lege care prevede că minorii sub 16 ani pot accesa platforme online doar cu acordul părinților. Proiectul urmează să fie analizat de Camera Deputaților.

Textul legislativ stabilește clar că „reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum şi restricţionarea accesului acestuia la pagini electronice care au conţinut dăunător”.

De asemenea, cererea de suspendare se transmite către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), fie în format fizic, fie digital. Legea definește „conținutul dăunător” drept material care promovează violența, pornografia, ura, dependențele sau discriminarea.

Ce urmează la nivel european

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că instituția va prezenta până la finalul anului o recomandare oficială pentru aplicarea unitară a acestor reguli în toate statele membre.

Propunerea va fi discutată în plenul Parlamentului European și apoi negociată cu Consiliul Uniunii. Dacă va fi adoptată, fiecare țară va trebui să implementeze măsuri clare de verificare a vârstei și de protecție a datelor.

Dezbaterea privind „majoratul digital” evidențiază nevoia urgentă de a găsi un echilibru între libertatea de exprimare și siguranța copiilor în mediul online.