Cazurile de super-gripă K cresc alarmant în România. Cum explică medicii valul neobișnuit de îmbolnăviri
Sentimentul că „toată lumea este răcită” în această perioadă nu este doar o impresie colectivă, ci reflectă o realitate confirmată de date și de medici. Varianta K a virusului gripal, supranumită „super-gripa K”, circulă intens în Europa și a ajuns deja și în România, unde provoacă un număr ridicat de îmbolnăviri.
Cât de grava este situația epidemiologică din acest sezon gripal
Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată o creștere accentuată a cazurilor de gripă, mult peste valorile obișnuite ale ultimilor ani. În săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie au fost raportate 10.570 de cazuri de gripă clinică, de aproape patru ori mai multe decât media ultimelor cinci sezoane.
Deși cifra este mai mică decât în săptămâna precedentă, specialiștii vorbesc despre o „subraportare în contextul sărbătorilor de iarnă”, având în vedere că nu toți pacienții ajung la spital. În același interval au fost raportate opt decese, iar bilanțul sezonului rece a ajuns la 11 persoane decedate, potrivit HotNews.
Managerul Institutului „Matei Balș”, medicul infecționist Adrian Marinescu, avertizează că „suntem în plin sezon de gripă, într-un punct de maximă intensitate, care e de câteva săptămâni încoace”. El descrie o presiune constantă pe spitalele de boli infecțioase, unde se înregistrează zilnic zeci de prezentări. „Avem cel puțin 100 de prezentări cu infecții respiratorii acute”, majoritatea fiind cauzate de gripă, iar unele cazuri necesită internare din cauza vârstei sau a factorilor de risc.
Ce este, de fapt, super-gripa K și cât de contagioasă este
Majoritatea pacienților sunt infectați cu varianta K a gripei A, confirmată prin secvențiere genetică la Institutul „Matei Balș”. Medicii de familie observă aceeași tendință în cabinete, unde ajung numeroși pacienți cu simptome severe. Sandra Alexiu, medic de familie, atrage atenția că „gradul de contagiozitate e mare, tulpina K este o tulpină mutantă”, iar revenirea copiilor și adulților în colectivitate poate amplifica transmiterea.
Manifestările sunt similare gripei clasice, dar pot fi mult mai intense și debilitante. Febra ridicată, durerile musculare și cefaleea severă pot pune pacientul la pat zile întregi. „Efectiv, omul este pus în pat”, explică Sandra Alexiu, subliniind că nu este vorba despre un simplu nas înfundat. Adrian Marinescu amintește că simptomele pot persista mai mult, fără a însemna neapărat complicații, iar tusea sau astenia pot continua săptămâni după episodul acut.
Ce greșeli fac pacienții și ce rol are vaccinul
Medicii recomandă prudență și evitarea supraaglomerării camerelor de gardă. „Prima reacție nu ar trebui să fie să te urci în mașină și să mergi la camera de gardă”, avertizează Sandra Alexiu, care subliniază importanța monitorizării corecte a febrei. Ea atrage atenția că „oamenii încep să ia antitermice de când febra este 37.2”, ceea ce poate împiedica reacția naturală a sistemului imunitar. De asemenea, utilizarea excesivă a medicamentelor pentru răceală poate afecta inima, mai ales la persoanele cu afecțiuni preexistente.
Varianta K aduce mutații minore, fenomen cunoscut drept „drift”, care poate reduce eficiența vaccinului. „Cine s-a vaccinat este protejat cel puțin împotriva formelor grave și a complicațiilor”, explică Sandra Alexiu, chiar dacă infecția poate apărea și la cei imunizați.
Medicii recomandă în continuare vaccinarea, deoarece sezonul gripal se poate prelungi până în martie sau aprilie.