Coiful de la Coțofenești atrage mii de vizitatori imediat după întoarcerea în țară. Când începe evaluarea științifică a coifului
Tezaurul dacic revenit recent în România continuă să atragă un interes uriaș din partea publicului, la doar câteva zile după întoarcerea sa acasă. Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur au adus mii de vizitatori la Muzeul Național de Istorie a României, iar specialiștiii pregătesc deja următoarea etapă importantă: analiza detaliată a unuia dintre cele mai valoroase obiecte din patrimoniul național.
Câți români au venit să vadă tezaurul întors în țară
Interesul publicului pentru piesele recuperate s-a văzut încă din primele zile de expunere. În intervalul 22 aprilie – 3 mai, peste 9.000 de persoane au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României pentru a vedea coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice.
Pentru mulți vizitatori, momentul a avut o încărcătură specială, mai ales după povestea complicată a recuperării obiectelor dispărute anul trecut din muzeul Drents din Olanda. Revenirea lor în țară, pe 21 aprilie, a stârnit un val consistent de interes.
Fluxul constant de vizitatori a confirmat încă o dată cât de puternică rămâne legătura publicului cu obiectele simbolice ale patrimoniului românesc.
Ce urmează pentru coiful de la Coțofenești
Reprezentanții muzeului anunță că piesa va intra într-un program amplu de evaluare științifică, necesar pentru completarea documentației care va ajunge la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor.
Potrivit MNIR, „coiful de la Coțofenești va fi subiectul unor investigații neinvazive”, iar specialiștii vor analiza atent fiecare detaliu legat de starea actuală de conservare. Examinările vor include studii macroscopice și microscopice, dar și tehnologii moderne precum „spectroscopie cu fluorescență de raze X (XRF) – tehnică de analiză neinvazivă pentru determinarea compoziţiei elementale” și fotogrametria, „prin care se poate construi un model 3D fidel, util pentru documentare, prezentare și arhivare digitală”.
Ce se urmărește prin aceste analize
Specialiștii vor realiza măsurători detaliate și o cartografiere completă a eventualelor deformări, urme de uzură sau intervenții mai vechi. Datele obținute vor fi comparate cu documentația existentă înaintea furtului.
MNIR precizează că procesul urmărește identificarea „eventualele modificări survenite și pentru stabilirea celor mai bune metode și tehnici de restaurare”, relatează Adevărul.
Între timp, vizitatorii care nu au reușit să vadă întregul tezaur vor putea admira în continuare cele două brățări dacice din aur, expuse permanent în cadrul colecției Tezaurul Istoric.