România, campioană la numărul tinerilor care nu lucrează. Motivele invocate de cei care refuză să se angajeze
România se clasează din nou pe primele locuri într-un clasament european, de data aceasta la numărul de tineri care nu lucrează. În țara noastră, unul din cinci oameni cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, nici nu muncește, dar nici nu mai studiază.
Pe ce loc este România la numărul de tineri care nu lucrează
Din 31 de țări care au fost incluse în cercetarea Eurostat, România a ieșit cel mai prost la capitolul tineri care nu muncesc: 8 din 10 persoane cu vârste până în 30 de ani reușesc să își găsească un job, în timp ce restul aleg să rămână în casa părinților, întreținuți de aceștia.
Procentul tinerilor fără o ocupație din țara noastră este dublu față de obiectivul Uniunii Europene, iar cel al fetelor (25%) este semnificativ mai mare decât cel al băieților (13%). Și în restul țărilor europene, mai puțin Belgia și Portugalia, femeile tinere care nu studiază sau lucrează sunt mai multe decât bărbații. Diferența dintre sexe este cauzată și de culturi care, deseori, le atribuie acestora responsabilități în jurul gospodăriei și familiei.
Cel mai mare procent al tinerilor neocupați este în mediul rural – 27%.
De ce refuză tinerii să se angajaeze
Cele mai des invocate motive de către tinerii care refuză să se angajeze sunt salariul mic, distanța față de casă sau lipsa unor beneficii din partea angajatorilor. La noi, procentul celor fără ocupație până la 30 de ani e dublu față de ținta Uniunii Europene și de departe cel mai mare din regiune, iar numărul fetelor este mai mare decât al băieților.
În ciuda programelor statului care permit angajarea rapidă, ca ucenici în industria alimentară și textilă, construcții, agricultură și resurse umane, cifrele nu par să înregistreze o îmbunătățire. Nu același lucru se poate spune și despre țări precum Grecia sau Bulgaria care, datorită fondurilor europene destinate integrării tinerilor, au reușit să reducă semnificativ procentul tinerilor care nu au o ocupație.
„Angajatorul are forță de muncă calificată pentru activitatea lui, iar persoana care urmează programul de ucenicie dobândește o calificare”, a declarat Corina Scarlat, reprezentantul A.N.O.F.M., potrivit Știrile ProTV.