Două asociaţii ale magistraţilor cer demisia șefei CSM: Reacția, după comunicatele privind refuzul lui Klaus Iohannis de a o numi ministru al Justiției pe Dana Gîrbovan

Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au transmis că se delimitează de comunicatelor de presă date publicității, la datele de 29 şi 30 august 2019, în majoritate, de Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Într-un comunicat de presă publicat sâmbătă, cele două Asociații au solicitat demisia președintelui CSM și a tuturor membrilor secției de resort care s-au raliat acestor comunicate.

Comunicatele de presă în discuție de referă au legătură cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a respinge propunerea de în funcția de ministru al Justiției a Danei Gârbovan, judecător demisionar.

Astfel, membrii celor două asociații apreciază că prin poziția exprimată de CSM în comuniactele citate ”rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, consacrat de art. 133 din Constituția României, este grav afectat”.

”Exprimarea de Secția de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unei poziții de susținere publică a programului electoral al unui potenţial ministru propus de un partid politic este de natură a pune în discuție credibilitatea întregului sistemul judiciar, imaginea justiției şi a corpului magistraților din România, ridicând semne de întrebare cu privire la rolul acestui organism de garant al independenței justiției şi poziția de neutralitate conferită constituțional, mai ales în contextul preelectoral al momentului”, transmit Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție.

Amintim că în comunicatul de presă din 29 august, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a precizat că punctele de vedere exprimate de șeful statului, în contextul respingerii propunerii de numire a Danei Gîrbovan în funcția de ministru al Justiției, reprezintă o ingerință deosebit de gravă la adresa independenței justiției.

”Secția pentru judecători subliniază în mod ferm că motivarea prezentată public de către Președintele României pentru justificarea respingerii propunerii în funcția de ministru al justiției a unui judecător, prin referiri nejustificate și nedovedite cu privire la independența și probitatea sa profesională, reprezintă o încălcare gravă a independenței și prestigiului justiției”, se arată în comunicat.

De asemenea, vineri, 30 august, Secția de Judecători a CSM, condusă de Lia Savonea, a anunțat că „nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică”. (Detalii AICI)

Totodată amintim că B1.ro a scris despre faptul că filmul evenimentelor, de la nominalizarea de către premierul Viorica Dăncilă a Danei Gîrbovan pentru ministerul Justiției, până la respingerea solicitării de către președintele Klaus Iohannis, denotă existența unui blat fără precedent între președintele CSM, Lia Savonea, și Dana Gîrbovan, pentru a o proteja pe aceasta din urmă. (ARTICOLUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI)

Redăm, mai jos, comunicatul integral al Asociației Forumul Judecătorilor din România şi Asociației Inițiativa pentru Justiție:

„Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție dezaprobă poziția exprimată în cuprinsulcomunicatelor de presădate publicității, la datele de 29.08.2019 şi 30.08.2019, în majoritate, de Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu decizia Preşedintelui României de respingere a propunerii de numire în funcția de ministru al justiției unui judecător demisionar, apreciind că, pe această cale, rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, consacrat de art. 133 din Constituția României, este grav afectat.

Aşa cum s-au mai exprimat în repetate rânduri, Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție reamintesc faptul că, referitor la posibilitatea numirii judecătorilor în funcția de ministru al justiției, Comisia de la Veneția s-a pronunțat în sensul că”judecătorii nu pot fi membri ai partidelor politice, nu pot participa la activități politice şi nu trebuie să se pună într-o poziție care le-ar putea periclita independența sau imparțialitatea”(recomandări general valabile, indiferent de împrejurarea în care au fost emise, reținute inclusiv de Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 45/2018, care, la paragraful 169, a valorificat, cu privire la imposibilitatea numirii unui judecător în funcția de ministru al justiției, în special Avizul cu privire la proiectul de revizuire a Legii constituționale privind statutul judecătorilor din Kârgâzstan, paragraful 45, fapt care putea fi verificat şi de CSM).

De asemenea, prin Avizul nr. 3 din 19 noiembrie 2002 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi, în mod deosebit, a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparțialității, se statuează că „participarea judecătorilor în activități politice ridică unele probleme majore (…); având în vedere dreptul la un proces corect şi aşteptările legitime ale publicului, judecătorii ar trebui să fie rezervați în exercitarea activităților politice publice. Unele state au inclus acest principiu în regulile lor disciplinare şi sancționează orice comportament care contravine obligației judecătorilor de rezervă. De asemenea, au prevăzut în mod explicit că îndatoririle judecătoreşti sunt incompatibile cu anumite mandate politice; pentru a păstra încrederea publicului în sistemul judiciar, judecătorii nu trebuie să se expună atacurilor politice care sunt incompatibile cu neutralitatea necesară în sistemul judiciar” (par.30 şi 31).

Răspunzând tuturor exigențelor şi recomandărilor instituite la nivel european, confirmate şi prin opiniile Comisiei de la Veneția şi ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, inclusiv Constituția României, prin dispozițiile articolului 125 alin. (3) şi art. 132 alin. (2), a prevăzut că funcția de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

În interpretarea acestor texte constituționale, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a precizat că „funcțiile de demnitate publicăalese [Preşedintele României, deputați, senatori, cele din cadrul autorităților administrației publice locale] saunumite[funcțiile calificate ca atare de lege din cadrul unor instituții/autorități publice, precum Guvernul (cu toată structura sa, inclusiv funcțiile de prim-ministru, viceprim-ministru,ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat), (…),au, prin natura lor, fie o pronunțată componentă politică, fie o componentă administrativă, care nu are nicio legătură cu activitatea pe care judecătorul sau procurorul o exercită”. Curtea Constituțională a observat că ”art. 1din Legea nr. 303/2004 defineşte magistratura ca fiind activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăților cetățenilor. Astfel, esența activității lor constă în aplicarea şi interpretarea judiciară a legii şi în conducerea şi controlul activității de urmărire penală, după caz, neputând desfăşura activități specifice celei de legiferare sau de organizare şi punere în aplicare a legii pe calea actelor administrative. În consecință, rezultă că funcțiile de demnitate publică anterior enumerate nu au nicio legătură cu magistratura”.

În alt plan, independent de incidența dispozițiilor legale privind incompatibilitatea, care derivă, în cazul concret, din însăşi acțiunea unui judecător care a înțeles să îşi prezinte demisia cu scopul evident de a produce efecte juridice, dispozițiile art.9 din Legea nr.303/2004 reglementează interdicția absolută a oricărui magistrat de a desfăşura sau a participa la activități cu caracter politic, judecătorii şi procurorii fiind obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Interdicțiile, alături de incompatibilități, ca instituții complementare şi obligatorii, reglementate în scopul de a asigura standardul de independență adecvat, impun magistratului rezervă şi conformare, cât timp deține funcția de judecător sau procuror, precum şi multă prudență în acțiunile individuale de natură a atrage decredibilizarea întregului corp al magistraților.

În lumina celor arătate, este logic că judecătorul ar trebui să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece dacă un judecător va fi candidat şi nu va fi ales, desemnat sau numit, acesta va fi totuşi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței, funcția de ministru al justiției avândo pronunțată componentă politicăcare nu are nicio legătură cu activitatea pe care judecătorul sau procurorul o exercită(a se vedea, încă o dată, Curtea Constituțională a României, Decizia nr.45/2018, paragrafele 168 şi 169).

În aceste condiții, dată fiind împrejurarea că eliberarea din funcție a judecătorului candidat la postul de ministru al justiției nu devenise efectivă la data trimiterii propunerii de numire în funcție, deveneau incidente dispozițiile cuprinse în Constituția României, precum şi recomandările relevante ale organizațiilor internaționale, dar, mai ales, Decizia Curții Constituționale a României nr.45/2018 care, statuează că, atât timp cât o anumită persoană deține calitatea de judecător sau procuror, aceasta poate exercita numai activitățile specifice acestor funcții, astfel încât funcția de ministru al justiției este incompatibilă cu aceea de magistrat.

Totodată, numirea unui (fost) judecător în funcția executivă de ministru (inclusiv al justiției) presupune vacantarea funcției, respectiv schimbarea unui ministru în funcție, decizie eminamente politică. Prin urmare, membrii CSM care au emis comunicatele nu pot susține indirect îndepărtarea unui ministru în funcție, prin aprecierea programului ministrului nou propus, atitudine contrară statutului magistraților. De asemenea, evaluarea proiectului unui “candidat tehnocrat” la postul de ministru al justiției, chiar dacă acesta avea să devină “fost magistrat”, trebuia cu orice preț evitată, nefiind rolul unui magistrat de a face astfel de comentarii publice.

În acest context, exprimarea de Secția de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unei poziții de susținere publică a programului electoral al unui potenţial ministru propus de un partid politic este de natură a pune în discuție credibilitatea întregului sistemul judiciar, imaginea justiției şi a corpului magistraților din România, ridicând semne de întrebare cu privire la rolul acestui organism de garant al independenței justiției şi poziția de neutralitate conferită constituțional, mai ales în contextul preelectoral al momentului.

Din perspectiva cronologiei evenimentelor, nu poate fi ignorată nici modalitatea în care Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a ales să acționeze, aceasta neînțelegând să transmită propunerea de eliberare din funcție a judecătorului propus a fi ministru într-un termen optim, care să conducă în final la eliminarea situației de incompatibilitate ivite şi să ofere posibilitatea juridică de numire a acestuia, cât timp nu mai era magistrat, într-o funcție în puterea executivă, potrivit propriei opțiuni.

Observând, aşadar, că, în urma poziției publice exprimate de Secția de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost vulnerabilizat rolul ce îi este recunoscut acestui organism prin Constituție, fiind ignorate raționamentele Curții Constituționale a României, reținute prin Decizia nr.45/2018, Asociația Forumul Judecătorilor din România şiAsociația Inițiativa pentru Justițieînțeleg să se delimiteze în mod ferm de comunicatele succesiv emise, cu majoritate, de Secția pentru judecători a CSM, solicitând atât preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi tuturor membrilor secției de resort care s-au raliat acestor comunicate, să îşi prezinte demisia de onoare din funcțiile deținute.”