Giulgiul din Torino sub lupa cercetătorilor. Un nou studiu confirmă că relicva este un fals medieval
Ipoteza conform căreia Giulgiul din Torino, o importantă relicvă a Creștinătății, este un fals, datează de mulți ani. Cercetările din perioada modernă, atât cât au fost permise, au confirmat că pânza nu a fost cea cu care a fost acoperit pe Iisus Hristos, după moarte.
Cuprins:
- Ce arată noua cercetare
- Ce arată reconstituirea 3D
- O concluzie cunoscută istoricilor
Ce arată noile cercetări
Cercetătorii moderni nu mai au nici o îndoială că Giulgiul din Torino a fost creat undeva în perioada Evului Mediu și că nu este pânza originală cu care a fost acoperit trupul Mântuitorului Iisus Hristos. Anumite teorii atribuie falsul artistului Leonardo da Vinci.
O nouă cercetare vine să confirme concluziile cu privire la falsa relicvă. Noi simulări 3D arată că Giulgiul din Torino nu a fost așezat niciodată pe trupul unui om. Simularea a fost făcută de Cicero Moraes, un artist brazilian specializat în reconstrucții 3D ale chipurilor unor figuri istorice. Acesta a demonstrat prin simulări digitale că imaginea venerată nu provine de la un trup uman, ci de la o sculptură în basorelief.
Cicero Moraes consideră că imaginea imprimată pe pânza care ar reda chipul lui Iisus, ar fost realizat prin aplicarea pe o statuie sculptată. El și-a prezentat concluziile într-o analiză publicată în revista Archaeometry. El a folosit un software de modelare pentru a compara modul în care pânza se așează peste un corp uman cu modul în care se așează peste o sculptură.
„Imaginea de pe Giulgiul din Torino este mai compatibilă cu o matrice sculptată în basorelief. (…) O astfel de matrice ar fi putut fi realizată din lemn, piatră sau metal și pigmentată (sau chiar încălzită) numai în zonele de contact, producând modelul observat”, a declarat Cicero Moraes pentru Live Science într-un e-mail.
Ce arată reconstituirea 3D
Cicero Moraes este cunoscut pentru reconstituirea 3D a chipurilor unor personaje istorice precum Sfântul Antoniu de Padova sau Francesco Petrarca. El a folosit a folosit aceleași tehnici pentru a testa două scenarii posibile. În prima ipoteză testată pânza a fost întinsă peste un corp real. Cea de-a doua ipoteză studiază posibiliatea ca vălul să fi fost așezat pe o sculptură.
Concluziile celor două simulori, a fost că imaginea imprimată pe Giulgiu corespunde fidel variantei în care pânza este așezată peste o suprafață sculptată. Simularea care a vizat așezarea pânzei pe un corp uman a produs doar imagini deformate.
O concluzie cunoscută istoricilor
Andrea Nicolotti, conferențiar la Universitatea din Torino, unul dintre specialiștii în istoria Giulgiului, a spus că aceste concluzii nu sunt noi. Ele erau cunoscute de foarte multă vreme.
„La aceste concluzii s-a ajuns deja cu secole în urmă. (…) Știința confirmă astăzi ceea ce istoricii știu de cel puțin patru sute de ani: imaginea nu poate fi rezultatul contactului direct cu un corp uman”, a declarat Andrea Nicolotti, citat de Ansa.
Conferențiarul a mai spus că noile simulări cu tehnologia actuală confirmă ceea ce istoricii cunosc deja. Argumentele cu privire la originea medievală a Giulgiului din Torino au fost documentate de foarte mulți istorici, de-a lungul vremii.
Totuși, cercetarea lui Moraes adaugă o dimensiune modernă, susținând o concluzie ce contrazice credința tradițională a numeroșilor pelerini care vizitează Catedrala din Torino.