Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima mare sărbătoare din postul Crăciunului. Ce tradiții trebuie respectate de Ovidenie
În Calendarul Creștin Ortodox, pe 21 noiembrie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din postul Crăciunului.
Sărbătoarea comemorează aducerea Fecioarei Maria la templu de către părinţii ei, Sfinţii Ioachim şi Ana.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ce tradiții și superstiții există
Cu toate că nu a fost instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de secolul al VI-lea, iar în prezent este marcată, anual, în fiecare calendar ortodox.
În tradiţia populară, Intrarea Maicii Domnului în biserică este cunoscut şi sub denumirea de Sărbătoarea Luminii.
Se spune că toţi cei care respectă această sărbătoare vor avea parte de sănătate, bucurii şi reuşite, iar în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.
Pentru că este o sărbătoare care cade mereu în Postul Crăciunului și pentru că o are în centrul ei pe Fecioara Maria, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, credincioșii au dezlegare la pește, ceea ce înseamnă că pot consuma preparate din pește alături de bucatele de post.
Există și restricții în această zi importantă din calendarul creștin ortodox, care vorbește despre momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim. Credința populară spune că de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor.
Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor. La țară, fetele care vor să-și afle ursitul, merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul are șansa să vadă chipul ursitului ei.
Credincioșii optează pentru bucate de post și preparate din peşte, care sunt aduse înainte la biserică pentru a fi sfințite. Aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor.
În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă.
În anumite localităţi din Nordul ţării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă pentru că, potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată, potrivit crestinortodox.ro.
Potrivit unui alt obicei, în ziua sărbătorii, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, fiind ținute în apă și la căldură vor înflori și vor putea fi folosite drept sorcove în Noaptea de Anul Nou.