Mircea Cărtărescu, tot mai aproape de Academia Română. Noul președinte, Marius Andruh: „Mircea Cărtărescu va intra în Academia Română”
Scriitorul Mircea Cărtărescu revine în centrul unei dezbateri intense, după ce conducerea Academiei Române anunță schimbări de direcție în privința candidaturii sale. Noul președinte, Marius Andruh, transmite un mesaj ferm privind climatul intern și viitorul instituției.
De ce reapare numele lui Mircea Cărtărescu în discuția despre Academie
Anunțul privind primirea lui Mircea Cărtărescu în Academia Română vine imediat după instalarea lui Marius Andruh la conducere, pe 7 aprilie 2026. Declarația marchează o repoziționare clară într-un context tensionat, care a generat reacții puternice în mediul intelectual și academic în ultimii ani.
Într-un interviu recent, noul președinte a indicat fără echivoc direcția în care instituția ar trebui să evolueze, respingând discursurile radicale și promițând o abordare echilibrată. Mesajul său sugerează că dezbaterea privind admiterea scriitorului ar putea intra într-o etapă mai calmă, dominată de argumente profesionale și nu de poziționări ideologice.
Cum s-a ajuns la respingerea candidaturii în 2025
În februarie 2025, candidatura lui Mircea Cărtărescu pentru statutul de membru corespondent a fost respinsă la limită, într-un vot tensionat din Adunarea Generală. Diferența a fost de un singur vot, însă regulamentul impune o majoritate de două treimi, ceea ce a făcut imposibilă validarea.
La acel moment, Rodica Zafiu, șefa Secției de Filologie, explica situația spunând că scriitorul „a picat la distanță de un vot”, formulare care a alimentat controversele din spațiul public. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar discuțiile au depășit rapid cadrul strict academic, ajungând în zona dezbaterilor ideologice.
Fostul președinte al Academiei, Ioan-Aurel Pop, a încercat să reducă tensiunile și să clarifice percepțiile despre eventuale tabere interne. El declara atunci: „Nu cred că există așa ceva. Din fericire, Academia Română este o instituție democratică și membrii ei, ca și cei care observă din afară, au dreptul la opinii”.
Ce schimbări aduce noua conducere a Academiei
Odată cu preluarea mandatului, Marius Andruh a abordat direct subiectele sensibile legate de influențele ideologice și de tonul dezbaterilor interne. Întrebat despre presupusele curente „sorosist-progresiste”, acesta a respins categoric astfel de etichete și a criticat polarizarea discursului.
„Nu cred că așa s-a invocat neapărat. Și nu îmi plac extremismele de orice fel ar fi ele. Și invocarea „sorosismului” sau cum vreți să îi spuneți intră în această categorie. Mircea Cărtărescu va intra în Academia Română. De altfel, după cum bine știți, a fost la un pas, în condițiile în care în Academia Română toate hotărârile se iau nu cu jumătate plus unu din voturi, ci de la două treimi. Nu-mi plac extremismele, de orice fel ar fi ele”, a declarat acesta, potrivit Ziare.com.
În același context, Andruh a subliniat importanța dialogului intern și a deciziilor colective, insistând asupra responsabilității membrilor Academiei. El a afirmat: „S-a discutat mult între noi și sigur că lucrurile o să meargă bine. Toate problemele astea s-au discutat, cum era firesc. Și aș încuraja, de altfel, ca atunci când apar opinii antagoniste, cu înțelepciune (suntem aproape 200 de oameni egali) să discutăm împreună și să alegem soluția bună nu numai pentru Academia Română, ci pentru rolul Academiei în societatea noastră”.