NATO confirmă reducerea trupelor americane din Europa. În cât timp vor pleca americanii

NATO a confirmat că retragerea unei părți a militarilor americani din Europa, dar reducerea trupelor nu va avea loc brusc, ci etapizat, pe parcursul mai multor ani. Anunțul a fost făcut de comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, generalul american Alexus Grynkewich.

NATO încearcă să calmeze temerile de pe Flancul Est

În contextul în care Washingtonul pregătește reducerea trupelor militare în Europa și transferarea unei părți mai mari din responsabilitatea apărării către statele europene, potrivit oficialilor NATO, Statele Unite vor continua să ofere capabilități-cheie pentru Alianță, inclusiv protecția nucleară, informații satelitare și sprijin strategic, însă europenii sunt presați să își crească propriile capacități militare.

Generalul Alexus Grynkewich a declarat, după reuniunea șefilor militari ai NATO desfășurată la Bruxelles, că singura măsură concretă cunoscută „pe termen scurt” este cea privind retragerea militarilor din Germania.

„Pe măsură ce pilonul european al Alianței devine mai puternic, acest lucru permite SUA să-și reducă prezența în Europa și să se limiteze la furnizarea doar a acelor capacități critice pe care aliații nu le pot încă asigura”, a spus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din cadrul NATO.

Acesta a explicat că retragerea va fi una graduală și că nu există un calendar exact pentru întregul proces. „Nu vă pot oferi un calendar exact; va fi un proces continuu care va dura câțiva ani”, a adăugat el.

Pentagonul a început deja reducerea trupelor

Primele măsuri concrete au fost anunțate la începutul lunii mai, când Pentagonul a confirmat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania. Decizia a alimentat îngrijorările aliaților europeni privind angajamentul pe termen lung al SUA față de securitatea continentului.

În paralel, administrația americană a renunțat și la planurile privind desfășurarea unei brigăzi de circa 4.000 de soldați în Polonia, măsură care a provocat reacții dure atât la Varșovia, cât și în Congresul SUA.

Potrivit unor surse Reuters, Washingtonul analizează inclusiv reducerea numărului de forțe pe care le pune la dispoziția NATO în caz de criză majoră, în cadrul noului model de apărare al Alianței.

România și Polonia vor mai mulți militari americani

În timp ce Washingtonul vorbește despre reducerea prezenței militare, statele de pe Flancul de Est încearcă exact opusul: să atragă mai multe trupe americane pe teritoriul lor.

România, Polonia și statele baltice au transmis în ultimele luni că sunt dispuse să găzduiască mai multe forțe SUA, considerând că apropierea de Rusia și războiul din Ucraina fac necesară consolidarea prezenței americane în regiune.

Ministerul Apărării de la București a confirmat încă din 2025 că fusese informat despre reducerea rotațiilor unor unități americane pe Flancul de Est, inclusiv în România, la baza Mihail Kogălniceanu. Oficialii români au susținut atunci că decizia era anticipată și că aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne în continuare în țară.

Datele publice arată că numărul militarilor americani din România a scăzut deja în ultimii ani. Dacă în 2025 erau aproximativ 1.700 de soldați americani la Mihail Kogălniceanu, în 2026 efectivele au ajuns la circa 700.