Olanda a plătit despăgubirea pentru jaful tezaurului dacic. Cum încearcă autoritățile să recupereze Coiful de la Coțofenești

Guvernul olandez a închis componenta financiară a unuia dintre cele mai grave furturi de artă din Europa recentă, achitând integral despăgubirea aferentă jafului de la Muzeul Drents. Cazul rămâne însă deschis din punct de vedere penal, iar recuperarea pieselor din patrimoniul românesc continuă să reprezinte miza centrală a anchetei.

Cum a fost achitată despăgubirea pentru jaful de la Muzeul Drents

Autoritățile din Olanda au plătit suma de 5,7 milioane de euro, aferentă jafului produs în ianuarie 2025 la Muzeul Drents din Assen. Plata acoperă pierderea unor obiecte de valoare excepțională din patrimoniul românesc, între care se află Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Presa olandeză a relatat că despăgubirea a fost achitată integral de statul olandez.

Ministrul interimar al Educației, Culturii și Științei, Gouke Moes, a confirmat oficial informația într-o scrisoare transmisă Camerei Reprezentanților de la Haga. Documentul precizează că suma a fost virată către AON, brokerul global de asigurări implicat în acest dosar.

De ce a ajuns suma de bani înapoi la brokerul de asigurări

AON a jucat un rol central în mecanismul financiar declanșat după furtul operelor de artă, acționând conform valorilor stabilite prin polițele de asigurare. După evaluarea pierderii celor patru artefacte, compania a virat anterior suma de 5,7 milioane de euro către Muzeul Național de Istorie a României.

Scrisoarea transmisă parlamentului olandez clarifică faptul că guvernul a achitat integral despăgubirea către AON, în cadrul garanției de stat acordate pentru expoziție. În același document, ministrul Gouke Moes a subliniat dimensiunea simbolică a pierderii: „În ciuda acordului financiar încheiat, acest eveniment rămâne o pierdere profundă pentru toți cei implicați în Olanda și România”.

Ce se întâmplă dacă artefactele vor fi recuperate

Acordul de garanție de stat prevede un mecanism clar în eventualitatea găsirii pieselor furate. Dacă autoritățile vor localiza coiful și brățările dacice, România va reintra în posesia lor, urmând să returneze suma primită. Din valoarea de 5,7 milioane de euro se vor scădea eventualele cheltuieli necesare pentru restaurarea obiectelor, potrivit HotNews.

Între timp, ancheta continuă printr-o echipă comună de investigatori din Olanda și România. Deși autoritățile au reținut mai mulți suspecți, locația exactă a tezaurului rămâne necunoscută până în prezent.

Cine sunt suspecții și ce riscuri planează asupra tezaurului

Trei bărbați au fost reținuți în acest caz: Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, Bernhard Z., de 35 de ani, și Jan B., de 20 de ani. Anchetatorii îi suspectează că au pătruns în muzeu folosind dispozitive explozive, însă toți au negat implicarea sau au refuzat să ofere informații despre soarta pieselor.

Experți internaționali avertizează că recuperarea obiectelor din aur masiv devine tot mai dificilă, dacă acestea au ajuns pe piața neagră. În cel mai pesimist scenariu, artefactele ar putea fi distruse pentru valoarea metalului. Dosarul rămâne, astfel, unul dintre cele mai ample cazuri de furt de artă din Europa ultimilor ani.