Prinţul Paul, dat în urmărire internaţională, încearcă să scape de condamnare. Paul al României şi Remus Truică cer anularea sentinţei în dosarul „Ferma Băneasa”. În luna decembrie, Prințul Paul a primit o condamnare de trei ani și patru luni de închisoare în acest dosar, în timp ce Remus Truică a fost condamnat la șapte ani de detenție.
La aproape două luni de la decizia de condamnare în dosarul ”Ferma Băneasa”, Prințul Paul încearcă să scape de condamnare. Asta în condițiile în care, chiar înainte de decizia definitivă a instanței, acesta a fugit din România, fiind apoi dat în urmărire internațională prin Interpol. Prințul Paul nu a fost încă localizat, iar potrivit primelor informații, acesta ar fi fugit în Portugalia, unde deține mai multe proprietăți, iar ulterior ar fi ajuns în Italia, stat în care se află mai muți români condamnați definitiv la pedepse cu închisoarea.
Aceasta este prima cale de atac la care apelează Prințul Paul după condamnare.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Aceeași decizie a fost luată și de Remus Truică. Acesta ar trebui să fie dus, marți, la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-și susține calea de atac la care a apelat.
În decembrie 2020, Remus Truică, prinţul Paul şi mai mulți afacerişti israelieni au fost condamnați la închisoare în dosaruul ”Ferma Băneasa”, deciziile fiind definitive și executorii. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat verdictul final în dosarul retrocedării ilegale a zeci de hectare de la „Ferma Băneasa”, într-un proces care a durat mai bine de patru ani și jumătate.
Potrivit procurorilor, totul a pornit de la revendicarea fostei Ferme Regale Băneasa de către Prințul Paul, care pretindea că a încercat să devină moștenitor al familiei regale, însă nu a fost recunoscut ca descendent al Regelui Carol al II-lea. Iar de aici au început ilegalitățile.
Astfel, Prințul Paul le-a promis lui Remus Truică și asociaților săi o cotă importantă – între 50% și 80% – din valoarea bunurilor pe care le revendica în România, iar ulteror le-a transferat bunurile pe măsura obținerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare, care au fost făcute printr-o firmă condusă de Truică și controlată de holdingul lui Steinmetz.În schimb, Truică şi ceilalţi din grup au intervenit pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Paul Philipe.
Prejudiciul în acest dosar a fost stabilit la 145 de milioane de euro.
Paul-Philippe de Hohenzollern sau Prințul Paul „al României” nu a fost niciodată recunoscut de Casa Regală a României drept succesor al tronului. Tatăl său, Carol Mircea Lambrino, s-a născut dintr-o relație ilegitimă a lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino.
În 2012, autoritățile române l-au recunoscut pe Paul-Philippe de Hohenzollern drept descendent al regelui Carol, recunoaștere care nu a venit însă și din partea Casei Regale a României.