Premierul Ilie Bolojan, despre măsurile Guvernului în criza carburanților: „Statul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor”
În plin context al crizei combustibililor, Ilie Bolojan a detaliat sâmbătă măsurile luate de Guvern. Premierul a explicat că posibilitățile de intervenție sunt limitate de resursele bugetare, afectate de deficitele mari din anii trecuți.
De asemenea, acesta a transmis că statul nu beneficiază de pe urma scumpirilor, ci pierde. Veniturile suplimentare încasate sunt mai mici decât costurile provocate de această criză.
Cum se resimt efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei
La o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, impactul blocajelor din transportul de țiței și produse petroliere începe să se vadă tot mai clar. Efectele sunt resimțite atât la nivelul populației, cât și al autorităților. Acest lucru este explicat de Ilie Bolojan într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem”, a transmis premierul.
Ce spune Bolojan despre măsurile luate în criza carburanților
În acest context, Executivul a intervenit punctual. „În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri și pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului.”, a transmis acesta.
Pentru agricultori, schema de sprijin a fost prelungită prin continuarea rambursării accizei de 2,7 lei/litru. „Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăți pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivității sectorului, cât și asupra prețului alimentelor.”, a explicat premierul.
În paralel, Guvernul a limitat adaosul comercial în sectorul combustibililor la nivelul mediu al anului trecut. „Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării”, a spus Bolojan.
În plus, o ordonanță de urgență adoptată vineri vizează direct reducerea prețului motorinei. „Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar”, se arată în postarea sa.
De ce a fost redusă acciza doar la motorină
Reducerea accizei a fost aplicată exclusiv motorinei deoarece aceasta domină consumul de combustibil din România, explică Bolojan.
În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii”, a spus premierul.
În paralel, Guvernul a decis supraimpozitarea profiturilor excepționale din sectorul petrolier, pentru a acoperi parțial costurile acestor măsuri.
„Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului”, a declarat Bolojan.
Cât de limitat este spațiul de intervenție al Guvernului în această criză
Ilie Bolojan a subliniat că scopul măsurilor adoptate este reducerea impactului scumpirilor și menținerea stabilității economice. Aceste intervenții sunt realizate însă în limitele unui buget deja afectat.
„Acţionăm în limita posibilităţilor pe care le avem, ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi şi a constrângerilor din prezent. Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi. Dimpotrivă. Veniturile fiscale suplimentare generate de creşterea preţurilor sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanţele publice.
Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10–10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul”, a mai precizat acesta.
Unde se duc banii suplimentari și ce riscuri ascunse aduce criza energetică
În postarea sa, Ilie Bolojan susține că veniturile suplimentare încasate la buget nu rămân la stat. Acestea sunt direcționate înapoi către populație prin măsurile de sprijin adoptate.
„Toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, a explicat şeful Executivului.
În același timp, acesta a atras atenția asupra unor efecte mai puțin vizibile, dar importante, ale crizei energetice asupra economiei.
„Apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, a mai adăugat premierul.