Curtea de Apel reacționează la interviul Recorder. Ce acuzații îi aduc judecătorului Laurențiu Beșu, care a apărut în documentar

Curtea de Apel București a lansat acuzații ferme la adresa judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, după apariția acestuia în documentarul Recorder „Justiție Capturată”, în care magistratul invocă nereguli grave din interiorul sistemului. Instituția contestă vehement afirmațiile sale și cere intervenția unor autorități centrale, considerând că situația afectează funcționarea corectă a justiției.

Ce reproșuri face Curtea de Apel București

Într-un comunicat oficial, reprezentanții Curții de Apel București (CAB) susțin că declarațiile lui Beșu sunt „denigratoare și lipsite de fundament”, acuzându-l totodată că vehiculează informații contrazise de documente interne și de proceduri deja instituționalizate. Instituția afirmă că „afirmațiile publice ale judecătorului Beșu sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”, insistând că neincluderea sa într-o delegare recentă are fi avut cauze strict profesionale și nu motive arbitrare.

Totodată, CAB consideră că prin modul de prezentare din interviu, magistratul ar cultiva „o mistificare periculoasă a adevărului”, în timp ce instituția insistă că „Justiția nu poate fi apărată prin minciuni, iar independența ei nu poate fi revendicată de cei care o subminează”. Conducerea afirmă că fragmentele folosite în material ar fi fost selectate într-un mod care schimbă sensul contextului original și amplifică artificial o „narațiune acuzatoare”.

Ce insinuări face CAB despre judecătorul Laurențiu Beșu

În comunicatul publicat, CAB lasă să se înțeleagă, făcând referință la articole de presă anterioare (aktual24.ro și epochtimes-romania.com), că Beșu ar fi putut activa ca ofițer sub acoperire, scrie hotnews.ro. Textul oficial menționează explicit: „Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ‘ofiţer la doi şi-un sfert’ sau ‘SIPI’”.

Instituția consideră că, „având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte”, cerând lămuriri privind „statutul său real” și traseul profesional complet.

Curtea îi solicită lui Beșu să explice „în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, – care au fost atribuțiile reale, – ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, – dacă mai există astfel de raporturi în prezent, – și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală”.

În comunicat se precizează că „aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept”, argumentând că orice magistrat are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, astfel încât să fie excluse suspiciunile sau eventualele influențe din etape anterioare.

De ce solicită instanța intervenția mai multor instituții ale statului

Curtea subliniază că nu formulează o învinuire directă, însă recomandă clarificări urgente din partea autorităților competente, inclusiv Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS, pentru a determina dacă statutul magistratului respectă regulile privind incompatibilitățile cu activitățile derulate sub autoritatea serviciilor de informații, relatează Libertatea.ro.

Reprezentanții instituției afirmă că situația actuală ar crea „o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție”, motiv pentru care vor transmite solicitări oficiale către structurile vizate, astfel încât toate detaliile acestui caz să fie lămurite fără întârziere.

Cine formează conducerea actuală a Curții de Apel București

CAB reamintește că este una dintre cele mai importante instanțe din țară, cu un rol decisiv în dosarele complexe de corupție și în cauzele cu impact sistemic. Conducerea este formată din Liana Nicoleta Arsenie, în calitate de președinte, și vicepreședinții Adriana Pencea, Sabina Daniela Adomniței și Ionela Tudor, alături de mai mulți membri ai Colegiului de Conducere.

Documentarul Recorder „Justiție Capturată” descrie, prin mărturii ale unor magistrați, mecanisme prin care dosare importante ar fi fost blocate în ultimii ani, iar anchete care vizau instituții sensibile ale statului ar fi fost clasate, context în care mii de cetățeni au cerut reacții ferme din partea Președintelui și a Executivului.