În noaptea de 25 spre 26 octombrie, România a trecut oficial la ora de iarnă, ceasurile fiind date înapoi cu o oră. Această schimbare aparent minoră marchează sfârșitul verii și aduce o perioadă în care se întunecă mai devreme afară.
Deși diferența este de doar 60 de minute, corpul nostru poate resimți oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare în primele zile. Specialiștii spun că organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta complet la noul ritm impus de ora de iarnă.
Pentru o tranziție mai ușoară, este recomandată expunerea la lumină naturală dimineața și respectarea unui program de somn constant. Mai mult, evitarea cofeinei și a meselor grele seara, precum și reducerea timpului petrecut la ecrane, pot ajuta semnificativ.
De ce a fost introdusă schimbarea orei și de ce nu s-a renunțat încă la acest sistem
România a adoptat schimbarea orei în anul 1917, revenind la acest sistem în 1979, după o perioadă de pauză. Măsura a fost inspirată de alte state europene și avea scopul de a reduce consumul de energie electrică. Ideea principală era folosirea cât mai eficientă a luminii naturale din timpul zilei pentru activitățile zilnice.
În 2019,
Parlamentul European a decis eliminarea schimbării orei, dar statele membre nu au căzut de acord. Comisia Europeană a permis fiecărei țări să aleagă ora permanentă, însă decizia finală a fost amânată pe termen nedeterminat. Mai multe state au cerut o coordonare comună pentru a evita probleme în transporturi, comunicații și piețele financiare.