Salariile din România: București și Cluj pe primele locuri. Ce județe abia trec de 4.000 lei net

În 2025, piața muncii din România rămâne profund dezechilibrată, cu diferențe salariale evidente între regiuni și domenii de activitate. Bucureștiul și Clujul ocupă primele locuri, având salarii medii nete de peste 6.000 de lei, în timp ce județe precum Vaslui, Vâlcea sau Vrancea abia reușesc să depășească pragul de 4.000 de lei.

O analiză realizată de compania Prohuman APT, citată de Agerpres, arată că aceste disparități continuă să se accentueze, pe fondul unei cereri tot mai mari pentru forță de muncă specializată, în contrast cu oferta limitată disponibilă pe piață.

Care sunt orașele fruntașe la salarii în 2025

Capitala continuă să conducă detașat clasamentul național al salariilor, cu o medie netă de 6.749 de lei, ceea ce reflectă concentrarea investițiilor, a companiilor multinaționale și a locurilor de muncă bine plătite în București. Pe locul al doilea se află Clujul, cu 6.335 de lei net, confirmând statutul său de centru puternic în IT și servicii financiare, în timp ce Timișul ocupă poziția a treia, cu 5.755 de lei, susținut de dezvoltarea industrială și apropierea de vestul Europei.

Contrastul devine însă evident atunci când raportăm aceste cifre la județe precum Vrancea, Vâlcea sau Vaslui, unde salariul mediu net abia depășește pragul de 4.000 de lei. Această discrepanță înseamnă că, pentru aceeași funcție sau pentru activități similare, diferențele salariale dintre marile centre economice și zonele mai puțin dezvoltate pot ajunge la 30–40%.

Cine sunt cei mai bine plătiți angajați

Pe zona white-collar, cele mai consistente salarii se regăsesc în domeniile IT și financiar. Un inginer specializat în AI/ML câștigă, de regulă, între 15.000 și 25.000 de lei net, iar pentru poziții de top management, precum CTO sau Director Financiar, veniturile pot urca până la 35.000 de lei net lunar. La polul de început de carieră, un programator junior obține între 1.500 și 2.500 de euro net, iar posturile de customer support pentru limbi nordice aduc salarii cuprinse între 6.500 și 9.000 de lei net, inclusiv în orașe precum Brașov.

În ceea ce privește zona blue-collar, cei mai bine plătiți sunt șoferii internaționali de TIR, care încasează lunar sume între 9.000 și 15.000 de lei net, în funcție de rute și complexitatea proiectelor. De asemenea, meseriile tehnice continuă să fie apreciate: sudorii și operatorii CNC câștigă între 4.500 și 5.500 de lei, iar electricienii pot ajunge la 6.000–8.000 de lei net pe lună.

Cum evoluează salariile față de anii trecuți

Față de anii trecuți, salariile au evoluat moderat. Prohuman APT arată că 2025 nu a adus creșteri spectaculoase, ci ajustări menite mai ales să acopere inflația. „Majoritatea companiilor au păstrat majorarea anuală, dar fără salturi notabile”, a transmis Ionela Borșan, Recruitment Manager.

Presiunea e mai mare în domenii cu deficit de candidați (IT, inginerie, energie, farma, logistică), unde apar indexări suplimentare, prime și beneficii extinse. În sectoarele cu ofertă suficientă, creșterile sunt prudente. Totodată, se accentuează „compresia salarială”: juniorii avansează lent, în timp ce pe rolurile senior/executive negocierile rămân ferme datorită cererii pentru competențe rare.

De ce durează mai mult recrutarea în 2025

Un alt indicator al dezechilibrului din piață este durata procesului de recrutare. Dacă în trecut un post blue-collar se acoperea în două săptămâni, acum perioada a ajuns la 4–6 săptămâni în orașe precum Brașov. Pentru joburile tehnice sau IT, recrutarea durează frecvent 2–3 luni, iar în București pozițiile de specialiști se închid chiar și după 90 de zile.

Ce schimbări aduc noile generații

Sorina Donisa, CEO Prohuman APT, explică faptul că tinerii au alte așteptări: „Refuză programele rigide şi schimburile, cer predictibilitate, autonomie şi oportunităţi reale de creştere. Angajatorii care nu ajustează politicile interne: program, selecţie, beneficii, pierd rapid accesul la candidaţii potriviţi”.

Astfel, angajatorii care combină salarii competitive cu flexibilitate și procese rapide de recrutare câștigă bătălia pentru forța de muncă. Industriile care trag în sus grilele salariale sunt transporturile și tehnologia, în timp ce sănătatea și construcțiile continuă să sufere din cauza deficitului de personal.