Sondaj realizat de CURS la nivelul Municipiului București. Echilibru între principalele partide și nemulțumiri majore față de administrație

Un sondaj realizat de CURS în februarie 2026 a analizat percepțiile locuitorilor din Municipiul București asupra situației actuale. Rezultatele arată un nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației Capitalei. Majoritatea respondenților au o percepție negativă și consideră că România merge într-o direcție greșită. Această stare de pesimism nu vizează doar situația generală a țării, ci și evoluția orașului în care trăiesc.

În același timp, bucureștenii privesc critic problemele administrative ale Capitalei. Mulți dintre ei sunt nemulțumiți de modul în care autoritățile gestionează aceste dificultăți. Problemele de zi cu zi și lipsa unor soluții clare contribuie la accentuarea sentimentului general de dezamăgire.

Pe ce bază au fost obținute aceste rezultate

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1069 respondenți. Acesta este format din persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, care locuiesc în Municipiul București. Eșantionul a fost construit printr-o metodă probabilistă, multistadială și stratificată, astfel încât să reflecte cât mai fidel structura reală a populației.

Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, ceea ce oferă un grad ridicat de credibilitate rezultatelor. Colectarea datelor a avut loc în perioada 12–20 februarie 2026. Ulterior, informațiile au fost verificate și ajustate în funcție de cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică.

În plus, rezultatele au fost ponderate în raport cu structura de vârstă a electoratului, pentru a asigura o imagine cât mai corectă și relevantă a opiniei publice din București.

În ce direcție cred bucureștenii că merge România

Percepția asupra direcției generale a țării este, în mod clar, una dominată de pesimism. Trei sferturi dintre respondenți, mai exact 75%, consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Acest rezultat indică un nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației. În contrast, doar 18% dintre bucureșteni sunt de părere că lucrurile evoluează în sens pozitiv.

Există și un segment restrâns, de 7%, care nu și-a format o opinie sau preferă să nu se pronunțe. Diferența semnificativă dintre percepțiile negative și cele pozitive scoate în evidență o lipsă accentuată de încredere în viitorul țării.

Cum văd bucureștenii direcția în care merge Capitala

Și la nivel local, percepția este în mare parte negativă, deși tonul este ușor mai puțin critic decât în cazul evaluării direcției României. Majoritatea respondenților, respectiv 65%, consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, semn că nemulțumirile legate de evoluția orașului sunt larg răspândite. Acest rezultat indică o stare de insatisfacție legată de modul în care se dezvoltă Capitala și de felul în care sunt gestionate problemele urbane.

Pe de altă parte, 28% dintre bucureșteni apreciază că orașul merge într-o direcție bună, ceea ce arată că există și un segment al populației care observă aspecte pozitive sau are mai multă încredere în administrația locală. În același timp, 7% dintre respondenți nu au exprimat o opinie clară.

Ce își doresc oamenii să schimbe cu prioritate în București

Întrebați care este cea mai importantă problemă ce ar trebui rezolvată de Primăria Generală, cei mai mulți bucureșteni indică traficul și aglomerația. Această situație afectează direct viața de zi cu zi și este percepută ca cea mai apăsătoare dificultate. Mai exact, 24% dintre respondenți spun că blocajele și deplasarea dificilă prin oraș reprezintă principala sursă de nemulțumire. Mulți consideră că sunt necesare măsuri rapide și eficiente din partea autorităților.

Impozitele și taxele se află pe următorul loc, fiind menționate de 16% dintre respondenți. În același timp, 14% indică situația apei calde și a sistemului de termoficare, semn că serviciile esențiale rămân o preocupare importantă. Curățenia și salubritatea, dar și sistemul de sănătate, sunt considerate prioritare de câte 10% dintre bucureșteni. Infrastructura stradală este menționată de 8% dintre respondenți, reflectând nemulțumiri legate de starea drumurilor.

Poluarea este indicată de 7% dintre respondenți, iar nivelul de trai de 6%. Aceste rezultate arată clar că locuitorii Capitalei așteaptă îmbunătățiri concrete care să le facă viața mai ușoară și mai confortabilă.

Câtă încredere mai au bucureștenii în liderii politici

Evaluarea principalelor personalități politice scoate în evidență un nivel ridicat de neîncredere din partea bucureștenilor. Nicușor Dan înregistrează cel mai mare procent de opinii pozitive dintre cei analizați, însă chiar și în acest caz, doar 33% dintre respondenți îl apreciază favorabil, în timp ce o majoritate clară, de 63%, au o părere negativă despre acesta.

Situația este similară și în cazul celorlalți lideri politici. Ciprian Ciucu obține 29% evaluări pozitive și 65% negative, iar Daniel Băluță este perceput favorabil de 25% dintre respondenți, în timp ce 70% îl evaluează negativ. Sorin Grindeanu adună 23% opinii pozitive, comparativ cu 72% negative, iar Ilie Bolojan înregistrează 22% aprecieri pozitive și 74% negative.

Cel mai scăzut nivel de apreciere pozitivă îl are Dominic Fritz, cu 19%, în condițiile în care 73% dintre respondenți au o opinie negativă despre acesta.

Cum ar vota bucureștenii dacă alegerile locale ar avea loc duminica viitoare

Datele sondajului arată o competiție extrem de strânsă între principalele partide politice din Capitală. Partidul Social Democrat s-ar clasa pe primul loc, cu 22% din intențiile de vot, însă diferența față de următorii competitori este redusă. Alianța pentru Unitatea Românilor ar obține 20%, confirmând o susținere semnificativă în rândul electoratului bucureștean.

Partidul Național Liberal ar fi cotat cu 18%, urmat îndeaproape de Uniunea Salvați România, cu 17%, ceea ce indică un echilibru fragil între principalele forțe politice. În același timp, partidele mai mici reușesc să atragă procente care pot influența rezultatul final: SENS și SOS România ar obține câte 5%, Partidul Naționalist Reformarea României (Piedone) ar avea 4%, iar Partidul Oamenilor Tineri și REPER câte 3%. Alte formațiuni politice ar cumula, împreună, 3% din opțiuni.

Despre CURS

Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS (www.curs.ro) este cel mai vechi institut de cercetare sociologică din România, cu o experiență de peste cinci decenii în sondaje și analize sociale. De-a lungul timpului, CURS a documentat constant schimbările din societatea românească prin studii de opinie publică, cercetări electorale și exit poll-uri la toate rundele de alegeri. Metodologiile utilizate respectă standardele internaționale de calitate, iar rețeaua proprie de intervievatori acoperă toate regiunile țării, inclusiv comunitățile greu accesibile. CURS este membru ESOMAR și colaborează cu instituții publice, organizații neguvernamentale și parteneri internaționali.

CURS nu este doar un furnizor de date, ci un partener care, prin fiecare studiu, spune povestea reală a României.