Aproape 400 de profesori au ales să plece din sistemul de învățământ în perioada septembrie – decembrie 2025. Informația apare într-un răspuns transmis de Ministerul Educației la o interpelare parlamentară, notează edupedu.ro.
Solicitarea a vizat numărul cadrelor didactice care au acceptat reducerea normei de predare. De asemenea, a fost cerut și numărul profesorilor care au demisionat în anul școlar 2025–2026, în contextul aplicării Legii nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Conform datelor furnizate de minister, cei mai mulți dintre profesorii care au ales să părăsească sistemul erau angajați pe perioadă determinată. Cu alte cuvinte, aveau contracte temporare.
Câți profesori au plecat din sistem după schimbarea normei de predare
Datele transmise de Ministerul Educației și Cercetării arată că 367 de profesori au demisionat din învățământul preuniversitar în perioada septembrie – decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare sau debutante. Alți 253 erau profesori angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului.
Demisiile au venit în contextul unor schimbări importante în sistem. Din toamna anului trecut, norma de predare a profesorilor a fost majorată, în medie, cu două ore. Modificarea face parte din Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care a adus schimbări și completări Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
În același document, oficialii din educație au precizat și câți profesori funcționează cu normă incompletă în anul școlar 2025–2026. Potrivit datelor furnizate de inspectoratele școlare județene și de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, este vorba despre 56 de cadre didactice. Dintre acestea, 45 sunt profesori titulari sau debutanți, iar 11 sunt angajați pe durata viabilității postului.
Cum se stabilesc posturile și catedrele în școli
Ministerul Educației a explicat că posturile didactice și catedrele din învățământul preuniversitar sunt stabilite în funcție de planurile-cadru de învățământ aflate în vigoare. Acestea trebuie să respecte regulile legale privind constituirea claselor și organizarea formațiunilor de studiu.
Totodată, procesul ține cont de proiectele planurilor de școlarizare propuse de fiecare unitate de învățământ. Aceste propuneri sunt analizate și aprobate, cu sau fără modificări, de consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare județene sau ale Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Oficialii au subliniat că oferta de „curriculum la decizia școlii” trebuie să se încadreze în limitele stabilite prin planurile-cadru de învățământ. Concret, aceasta trebuie să se încadreze în numărul maxim de ore pe săptămână. Limita este stabilită prin documentele aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.