Armen Sarkissian și-a anunțat duminică demisia din poziția de președinte al Armeniei, o funcție mai degrabă ceremonială, invocând incapacitatea prerogativelor prezidențiale de a influența politica țării în vremuri de criză națională, transmite France 24.
„Nu este o decizie mânată de emoții și vine dintr-o anumită logică”, a declarat Armen Sarkissian, într-un comunicat publicat pe site-ul său.
„Președintele nu are instrumentele necesare pentru a influența procesele importante de politică internă și externă în vremuri dificile pentru popor și pentru țară”, a continuat el.
Armen Sarkissian a fost în centrul crizei interne care a început anul trecut după războiul pe care l-au purtat forțele armene și Azerbaidjanul pentru regiunea disputată Nagorno-Karabakh.
În Armenia, funcția prezidențială este mai degrabă ceremonială, iar puterea executivă este deținută preponderent de premier, poziție ocupată în prezent de Nikol Pașinyan.
Sarkissian și Pașinyan nu s-au înțeles asupra deciziei de a-l înlătura din funcție pe șeful staului major după războiul cu Azerbaidjan și pe fondul protestelor masive care au marcat națiunea din Caucaz.
„Sper că în cele din urmă vor implementate modificările constituționale, iar următorul președinte și următoarea administrație prezidențială vor putea să opereze într-un mediu mai echilibrat”, a mai spus Armen Sarkissian.
Oficialul armean s-a născut în 1953, la Erevan. A ocupat poziția de prim-ministru în perioada 1996-1997, iar în martie 2018 a fost ales la președinția țării, arată biografia sa oficială.
Armenia s-a confruntat cu multiple probleme economice, iar banii trimiși înapoi în țară de armenii plecați peste hotare au ajutat la construirea de școli, de biserici, dar și în alte proiecte de infrastructură, inclusiv în regiunea Nagorno-Karabakh.