EXCLUSIV // Cum a influențat Acordul de Asociere cu UE economia Republicii Moldova: “Aproape 46% dintre exporturile de produse moldovenești în UE se duc în România”

EXCLUSIV // Cum a influențat Acordul de Asociere cu UE economia Republicii Moldova: “Aproape 46% dintre exporturile de produse moldovenești în UE se duc în România”
Sergiu Harea, Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova

UE și Republica Moldova au semnat un acord de asociere în iunie 2014, iar acordul a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) face parte integrantă din acord.

Aceasta reduce tarifele cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când exportă în Moldova și sporește eficiența procedurilor vamale. În plus, acordul facilitează în continuare comerțul prin apropierea treptată a legislației, normelor și procedurilor Republicii Moldova, inclusiv a standardelor, de cele ale UE.

Despre semnificația acestui proces pentru economia Republicii Moldova, B1TV.RO a discutat cu Sergiu Harea, Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.

Interviu cu Sergiu Harea, Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova

Reporter: Care au fost din punct de vedere economic principalele etape și provocări care au precedat semnarea Acordului de asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană?

Sergiu Harea: Este necesar să facem puțină istorie pentru a înțelege mai bine unde am ajuns. În 1991 s-a destrămat Uniunea Sovietică, iar Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a devenit un stat independent. În timpul Uniunii Sovietice, 90% din ceea ce se producea în Moldova se consuma pe teritoriul sovietic. Exporturile pe alte piețe decât cele din Uniunea Sovietică erau foarte mici și acelea erau, de fapt, exporturi în țările socialiste, din cadrul CAER.

La începutul anilor ‘90 când republicile au devenit independente, mare parte din exporturi se duceau către piețele din cadrul CSI. Acestea au creat o problemă pentru țara noastră pentru că importam de fapt inflație. Inflația la începutul anilor ‘90 era foarte mare, crescuse cu până la 600 de procente. Tot ce producea Republica Moldova, televizoare, mașini de spălat, tractoare, produse alimentare, le exportam și din păcate noi importam inflație. Inflația în Federația Rusă era mai mare decât cea din Republica Moldova. Contractele erau semnate nu în dolari, ci în ruble rusești, iar întreprinderile din Republica Moldova au intrat în colaps, pentru că exporturile erau dependente de o singură piață.

Un lucru important a fost semnarea Acordului de Comerț Liber între Republica Moldova și România. A fost prima diversificare a exportului pentru Republica Moldova. Treptat însă, Republica Moldova a intrat într-o situație economică deplorabilă. În 1998 a început criza financiară în Federația Rusă, când s-au pierdut foarte mulți bani în urma exporturilor de produse moldovenești. Totul se devalorizase.

În acest context, Republica Moldova a inițiat două discuții: Aderarea la Organizația Mondială a Comerțului și a încercat cu UE, în 1998, să găsească o posibilitate de a exporta produsele. UE s-a deschis într-o oarecare măsură și a fost de acord să ofere accesul la sistemul generalizat de preferințe. În mod unilateral, UE elimina taxele vamale pentru un număr limitat de mărfuri. Erau însă grupuri sensibile, precum produsele alimentare, băuturile alcoolice sau produsele lactate care au rămas cu prohibiții sau cu taxe vamale înalte.

UE a venit ulterior la solicitarea noastră și pe baza angajamentelor pe care ni le-am asumat a lărgit lista și au introdus mai multe mărfuri, un număr de 3.200 de poziții tarifare.

Având în vedere că România a devenit țară candidată în 2004, Acordul de comerț liber dintre noi și România a fost abolit. În acest context, UE s-a deschis și mai mult și a oferit preferințe comerciale autonome. Noi puteam să exportăm pe piața UE fără taxe vamale, iar produsele importate din UE pe piața din Republica Moldova erau cu taxe vamale. Dar au rămas iarăși anumite poziții tarifare considerate sensibile.

Pasul următor a fost negocierea Acordului de asociere, inițiativă a Suediei ce ține de parteneriatul estic. Acesta, pe lângă părțile politice, a avut și o parte economică. S-a negociat un Acord de comerț liber, și în 2014 a fost semnat. În toată această perioadă, din 1998 până în 2014 au fost etape în care UE a deschis parțial piața pentru produse moldovenești.

Importanța Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător pentru comerțul Republicii Moldova

Reporter: Cât de mult a contribuit Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova?

Sergiu Harea: În cadrul Acordului de asociere și parte a acestuia, a acordului de comerț liber, iarăși s-a convenit să putem exporta anumite produse după un anumit timp. Ni s-a spus că pentru produsele noastre agro-alimentare trebuie să aducem sistemul nostru de producție în conformitate cu cele ale UE și apoi le vom putea exporta. Au rămas anumite contingente care puteau fi exportate fără taxe vamale. După 6 ani, dacă noi implementam cerințele europene, le puteam exporta fără taxe vamale.

Între timp, principalul partener care a putut să ne ajute să diversificăm exporturile altele decât cele care plecau către CSI, a fost România. Aproape 46% dintre exporturile noastre în UE se duc în România, principalul nostru partener. Volumul comerțului dintre cele două țări depășește 2 miliarde.

Următoarele state occidentale sunt Italia, Germania, Cehia, Olanda, Franța, etc. România este însă importatorul principal de produse moldovenești finite, precum textile, băuturi alcoolice – România, ca valoare este cel mai important importator de băuturi alcoolice din Republica Moldova -, cofetărie și altele.

Republica Moldova are cinci zone de comerț liber: țările din CSI, țările GUAM, țările CEFTA – fostele republici iugoslave, UE și Acordul de comerț liber cu Turcia. UE rămâne principalul partener de export al produselor noastre – peste 60% din totalul exporturilor. A fost o oportunitate pentru diversificarea exporturilor, de a învăța de la producătorii și importatorii din UE pentru a cunoaște cum e mai bine să pătrundem pe o piață.

Reporter: Care sunt principalele sectoare din economie care au beneficiat cel mai mult de pe urma acestui mecanism al UE?

Sergiu Harea: Cel mai mult s-au concentrat investițiile către zonele economice libere, care în Republica Moldova sunt în număr de șapte, dar cele mai importante sunt Bălți și Ungheni. Aici au crescut investițiile și exporturile din aceste zone. Produsele principale sunt mașini, aparate, echipamente tehnice care au avut o creștere mare. Cota parte în 2014-2015 era de 15%, acum este de până la 27% din totalul exporturilor din Republica Moldova.

S-a reușit aici o creștere în domeniul agro-industrial, care se vede în producția de fructe, legume, textile care a permis să avem o diversificare și să exportăm mai mult. Trebuie să amintim și de materia primă, produsele cerealiere, de porumb și de grâu, orz, soia care se importă pe piața UE. Un lucru important ține de băuturile alcoolice, noi fiind unul dintre cei mai improtanți exportatori. Sper în viitorul apropiat că vom putea exporta produse lactate pe piața UE, zahăr și produse care vizează alte sectoare.

Semnarea Acordului de Asociere și embargoul impus de Federația Rusă

Reporter: Ca răspuns la semnarea Acordului de Asociere cu UE, în 2014, Federația Rusă a impus un embargo în privința anumitor produse din Republica Moldova. A reprezentat, în acest context, Zona de Liber Schimb o alternativă viabilă pentru comerțul Republicii Moldova?

Sergiu Harea: Primul embargou a fost în 2006 când o agenție din Federația Rusă responsabilă cu inspecția calității produselor la import a calificat băuturile alcoolice din Republica Moldova că nu corespund cerințelor sanitare. Așa au impus un embargou la import de produse din Republica Moldova. Exportul de băuturi alcoolice în acea perioadă era esențial pentru exporturile noastre. Exportăm de peste 200 de milioane de dolari produse alcoolice pe piața din Federația Rusă, una dintre principalele noastre exporturi care făceau încasări la buget și la companii.

În 2014, Federația Rusă a venit cu anumite abordări care spuneau că odată semnat Acordul de comerț liber cu UE, noi am putea face re-exporturi de produse din UE pe piața din Rusia. Prin decretul președintelui Putin au fost introduse modificări la Acordul de comerț liber între Republica Moldova și  Federația Rusă. Au fost vizate cele mai exportate produse din Republica Moldova. Pentru acestea au fost impuse taxe vamale, similare pentru produsele care se importau din UE pe piața din Federația Rusă. A explodat prețul produselor noastre pe piața respectivă.   Producătorii și-au amintit de situația din 2006 când au rămas cu marfă sau produse de peste 200 de milioane de dolari în Federația Rusă și nu au putut să le aducă înapoi și au avut probleme în lanț. 

Așa s-au reorientat producătorii pe piața UE și au decis să exporte aici pentru a nu se trezi de azi pe mâine cu taxe vamale suplimentare. Un lucru benefic pentru noi a fost și semnarea Acordului de comerț liber cu Turcia, care ne-a permis să balansăm pierderile.

Accelerarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova

Reporter: În ce măsură acordurile comerciale dintre Republica Moldova și UE accelerează procesul de integrare europeană?

Sergiu Harea: Am avut o discuție, ca reprezentant al mediului de afaceri cu Comisia Europeană și cu partenerii noștri europeni. Pentru noi acest statut de membru asociat este și unul bun, dar și un lucru mai puțin bun. Trebuie să avem o perspectivă clară, așa cum a avut-o România: stat asociat-candidat- membru. Statutul acesta permanent de țară asociată nu prea dă mari perspective.

Noi având un Acord de comerț liber cu UE am deschis și piața noastră pentru produsele europene. Producătorii europeni, beneficiază de Politica Agricolă Comună și de alte politici de susținere care creează, din punctul meu de vedere, o competiție neloială pentru producătorii din Republica Moldova.

În România, companiile agricole primesc subvenții consistente pentru a putea face față competiției cu ceilalți producători din UE. Resursele și tehnlogiile noastre nu sunt de ajuns pentru a face o competiție reală. Constatăm că mulți producători din Republica Moldova au trecut Prutul. Fiind cetățeni români mută producția acolo deoarece e foarte greu să răspunzi unei competiții.

O altă problemă vizează infrastructura. Infrastructura europeană este parte din ceea ce ține de logistică. Noi ne dorim să exportăm către UE iar aceste situații în care camioanele stau în vamă câte trei, patru sau cinci zile nu este unul benefic. Trecând repede vama moldovenească, stăm două zile în Vama românească. Am discutat cu partenerii noștri europeni pentru a facilita traversarea frontierelor.

Nivelul de integrare trebuie să fie mai mare și asta inclusiv în ceea ce privește investițiile europene în Republica Moldova. Din păcate, în ultima perioadă, poate din cauza situației pandemice, nu au fost atât de mari.

Pe de altă parte, avem aceeași situație care a fost semnalată și în România. În presă, acum doi ani, s-a vorbit despre diferența dintre produsele care se vând în Germania și cele care se vând în România. Este o dicuție serioasă pe care și noi vrem să o purtăm. Să vedem dacă produsele care se vând în Berlin sunt aceleași cu cele care se vând în Chișinău.

În final vreau să accentuez impactul major pe care îl are cooperarea moldo-română pe domeniul economic. Datorită acesteia putem să susținem la justa valoare companiile autohtone. Aici avem o colaborare și cu autoritățile publice locale, consilii județene și camerele de comerț județene dar și la nivel național, cu suportul cărora am avansat în promovarea mediului de afaceri din țara noastră și am putut să facem cunoscut consumatorului din România produsele din Moldova.       

Urmăriți B1TV.ro și pe