Inteligența artificială încălzește planeta mai mult decât crezi. Centrele de date creează „insule de foc” cu temperaturi alarmante
Un studiu recent scoate la iveală un efect mai puțin discutat al centrelor de date care alimentează inteligența artificială. Pe lângă consumul uriaș de energie, acestea încălzesc semnificativ zonele din jur.
Practic, formează „insule de căldură”, unde temperatura poate crește cu până la 16 grade Fahrenheit (aproximativ 9°C). Acest fenomen influențează negativ viața a peste 340 de milioane de oameni.
Ce provoacă aceste „insule de foc”
Deși centrele de date se extind într-un ritm accelerat, impactul lor real asupra mediului rămâne încă insuficient înțeles. Universitatea din Cambridge atrage atenția, prin cercetătorul Andrea Marinoni, că una dintre cele mai ignorate probleme este căldura masivă generată de aceste infrastructuri, notează antena3.ro. Funcționarea continuă a serverelor, calculele intense și sistemele de răcire eliberează cantități semnificative de energie termică în mediul înconjurător.
Pentru a analiza fenomenul, echipa a corelat date de temperatură colectate în ultimii 20 de ani cu locațiile centrelor de tip hyperscale. Acestea sunt adevărate „orașe digitale”, construite în special în ultimul deceniu. Studiul a vizat peste 6.000 de astfel de centre, amplasate în afara zonelor urbane dense, tocmai pentru a elimina influența altor surse de căldură.
Rezultatele arată clar că, odată ce un centru devine operațional, temperatura la suprafața solului crește în medie cu aproximativ 3,6°F (circa 2°C). În cazuri extreme, aceasta poate ajunge la peste 16°F (aproximativ 9°C).
Fenomenul nu este izolat, iar exemple relevante apar în regiuni precum Bajío din Mexic sau Aragon din Spania. În aceste zone, creșterile de temperatură nu pot fi explicate prin alți factori.
Care sunt implicațiile pentru mediu și comunități
Efectele acestor „insule de căldură” nu se opresc la perimetrul centrelor de date. Ele se propagă pe distanțe de până la 10 kilometri, afectând ecosisteme și comunități întregi.
Într-un context global în care schimbările climatice intensifică deja valurile de căldură, această sursă suplimentară de încălzire devine o problemă serioasă. Marinoni avertizează că extinderea rapidă a infrastructurii AI ar putea avea consecințe majore asupra mediului, economiei și calității vieții.
Specialiști precum Deborah Andrews subliniază că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale a depășit ritmul în care pot fi implementate soluții sustenabile. Astfel, fenomenul s-a transformat într-o adevărată „goană după aur”.
Pe de altă parte, cercetători precum Ralph Hintemann cer prudență și verificări suplimentare, considerând că unele estimări ar putea fi exagerate. În opinia lor, problema majoră rămâne producerea energiei necesare acestor centre.