Șantajul lui Trump la adresa Europei. Livrările de arme către Ucraina condiționate de intervenția în Ormuz (SURSE)

Donald Trump a șantajat  Europa, condiționând livrările de arme către Ucraina de intervenția militară în Strâmtoarea Ormuz. Informația a fost prezentată pe surse.  

În luna martie martie Casa Albă ar fi amenințat cu oprirea livrărilor către armata ucraineană, dacă nu va primi sprijin militar, din partea europenilor, în Ormuz. Echipamentele militare și armanentul destinat Ucrainei sunt achiziționate în baza unei inițiative NATO care plătește Statelor Unite. Cererea a venit în contextul eșecurilor înregistrate în urma atacurilor americane și israeliene asupra Iranului.

Ce a amenințat exact Donald Trump?

Sursele care au relatat despre aceste amenințări, citate de Financial Times au declarat că Donald Trump ar fi cerut marilor forțe navale din NATO să se implice militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. El a fot respins, de capitalele europene, care au afirmat că acest lucru ar fi imposibil cât timp conflictul este în desfășurare. De altfel, mai multe state europene au subliniat că acesta „nu este războiul nostru”.

Conform a trei surse familiarizate cu subiectul, citate de publicația respectivă, Trump a amenințat că va opri livrările către PURL – „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei”. Este vorba despre inițiativa NATO de achiziționare de armament pentru Ucraina, cu finanțare a statelor europene.

Această formă de șantaj a survenit după ce Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de Iran în contextul atacurilor lansate de SUA și Israel, la sfârșitul lui februarie. Astfel, a fost blocată o rută navală de interes strategic prin care trece o cincime din petrolul mondial.

Rolul lui Mark Rutte și al declarației din 19 martie?

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a intervenit în acest conflict pentru a coagula un răspuns aliat, menit să împiedice punerea în aplicare a șantajului. La îndemnul său, un grup de țări, inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit, a emis pe 19 martie o declarație convenită în grabă. Statele respective și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la eforturile pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz.

Un oficial informat a spus că Rutte a insistat asupra declarației comune deoarece Donald Trump amenințase că se va retrage din mecanismul PURL și din Ucraina. Șeful NATO e a purtat mai multe convorbiri telefonice cu Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio. Discuțiile au fost purtate în cele două zile care au precedat publicarea declarației.

La momentul respectiv, Rutte l-ar fi descris pe Trump, într-o discuție cu oficiali din Regatul Unit, Germania și Franța, ca fiind „destul de isteric”. Acesta refuza să ia în considerare decizia statelor europene de a se implica în războiul său cu Iranul.

„Declarația a fost apoi redactată rapid, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a fost suficient timp pentru a invita pe toată lumea să o semneze imediat”, a declarat una din sursele citate de Financial Times

Europenii și-au reconsiderat poziția

Oficialii britanici au insistat că Marea Britanie și SUA discutau „la nivel militar” opțiuni pentru securizarea strâmtorii înainte de 19 martie. Aceștia nu au negat că Washingtonul amenințase cu retragerea sprijinului pentru Ucraina dacă aliații nu interveneau. După emiterea declarației comune, 35 de țări au au semnat această declarație.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a spus că va găzdui discuții privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz „după încetarea luptelor”.

Pe de altă parte, operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au redus stocurile de rachete interceptoare PAC-3, utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot. Acestea sunt folosite de țările din Golf pentru a se apăra împotriva atacurilor iraniene. Aceleași interceptoare sunt, de asemenea, vitale pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva rachetelor rusești.

Rubio a declarat zilele trecute că livrările militare americane către Ucraina, prin mecanismul PURL, nu au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu. El nu a exclus ca lucrurile să se schimbe. SUA ar putea opri livrările de arme către Ucraina pentru a-și reface stocurile consumate în războiul împotriva Iranului.

Donald Trump ia în considerare retragerea din NATO

Donald Trump și-a exprimat în mai multe rânduri dezamăgirea față de aliații europeni care nu au vrut să intervină în războiul SUA împotriva Iranului, din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, el prezintă conflictul din Ucraina, drept o problemă a Europei.

„Noi suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a declarat el în cadrul unei ședințe de guvern de săptămâna trecută.

În acest context, a declarat pentru Reuters că intenționa să anunțe, într-un discurs adresat publicului american, că ar lua „cu siguranță” în considerare retragerea din NATO.