Ucraina cere Germaniei să îi trimită armament cât mai curând posibil. Lista cuprinde sisteme antirachetă cu rază medie de acţiune

După ce Germania a expediat 5.000 de căști drept ajutor militar către Ucraina în criza de securitate actuală, autoritățile de la Kiev au redactat o scrisoare care prevede diverse tipuri de armament de care ar avea cu adevărat nevoie, a relatat vineri ziarul Suddeutsche Zeitung.

Ucraina solicită ajutor Germaniei

Lista insclude sisteme antirachetă şi antiaeriene cu rază medie de acţiune, armament antidrone, camere de supraveghere şi muniţii, între altele.

Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz a respins ferm posibilitatea de a trimite arme Ucrainei în conflictul tot mai amenințător cu Federația Rusă. Atitudinea Germaniei a fost criticată recent de Ucraina şi de aliaţii estici din NATO.

Potrivit Suddeutsche Zeitung, în scrisoarea sa, adresată Ministerelor de Externe şi Apărării din Germania, Ucraina a cerut guvernului german “să proceseze cererea sa cât mai curând posibil”.

Săptămâna trecută guvernul german a refuzat să livreze armament Ucrainei și a anunţat că urmează să-i furnizeze 5.000 de căşti militare, motiv de critici şi ironii în Ucraina şi în rândul opoziţiei germane.

Atitudinea Germaniei, criticată de țările NATO

Ministrul ucrainean al Apărării a declarat vineri că reticența Berlinului de a furniza arme Kievului încurajează agresiunea rusă și a sugerat că Moscova ar putea spera să revigoreze Republica Democrată Germană din estul Germaniei, conform Reuters.

Spre deosebire de unii dintre aliații săi din NATO, Germania nu oferă Kievului arme în timpul confruntării cu Rusia, care a adunat trupe în apropierea Ucrainei.

De asemenea, Berlinul a refuzat să elibereze permise pentru exportul de arme de origine germană din Estonia, către Ucraina.

Pe de altă parte, cancelarul german, Olaf Scholz, a sugerat includerea Nord Stream 2 într-un potențial pachet de sancțiuni, afirmând că Germania va discuta oprirea conductei ca parte a „costurilor economice severe”. Discuția a avut loc la o conferință de presă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe 18 ianuarie.