Diana Buzoianu propune modificări pentru legea hărțuirii sexuale în România. Cum ar putea fi sancționate și cazurile izolate
O inițiativă legislativă propusă în Parlament vizează redefinirea hărțuirii sexuale, în acord cu realitățile sociale actuale și cu formele diverse ale abuzului. Proiectul urmărește extinderea răspunderii penale și eliminarea unor condiții considerate restrictive.
De ce este considerată insuficientă legea actuală
Deputatul USR și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, susține că actuala definiție din Codul Penal nu mai corespunde contextului social contemporan. „Infracţiunea de hărţuire sexuală nu mai reflectă, aşa cum este ea definită în Codul penal, realităţile din societatea contemporană şi formele moderne prin care comportamentele abuzive se pot manifesta”.
În forma actuală, legislația sancționează hărțuirea sexuală doar dacă există o relație de muncă sau similară și dacă solicitările sunt repetate. „Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare”, se menționează în Codul Penal. Această abordare limitează intervenția penală, chiar și în situații în care presiunea exercitată este evidentă și produce teamă victimei.
Cum propune proiectul schimbarea definiției hărțuirii
Inițiativa legislativă propune extinderea incriminării și în afara relațiilor profesionale, eliminând condiția repetitivității în anumite situații. Astfel, o singură faptă ar putea fi sancționată dacă implică presiuni care induc o stare de temere.
„Femeile şi fetele din România trebuie să fie în siguranţă. Hărţuirea sexuală este o infracţiune care, astăzi, e legată de existenţa unei relaţii de muncă şi care trebuie să fie repetată pentru a fi sancţionată”, mai scrie Diana Buzoianu. Declarația subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în modul de abordare juridică.
Proiectul introduce și situații specifice în care dezechilibrul de putere devine relevant, cum ar fi raporturile de autoritate sau dependență. În aceste cazuri, chiar o singură acțiune poate fi considerată suficientă pentru atragerea răspunderii penale, relatează Libertatea.
În ce condiții ar putea fi sancționată o singură faptă
Noua propunere legislativă vizează cazuri în care victima se află sub îngrijirea, educarea sau protecția agresorului, inclusiv în relații familiale. De asemenea, sunt incluse situațiile în care persoana vătămată se află într-o stare evidentă de vulnerabilitate.
Totodată, proiectul prevede sancționarea faptelor comise de mai multe persoane sau în contexte în care există o presiune psihologică accentuată. Dacă fapta are loc într-un cadru profesional, limitele de pedeapsă ar urma să fie majorate cu jumătate.