Președintele PNL, Florin Cîțu, a răspuns joi criticilor venite dinspre PSD, din partea ministrului Finanțelor, care a precizat că nu se ia în calcul ajutorul financiar din partea FMI, în contextul în care România nu se află în recesiune.
„Referitor la remarcile despre FMI, recesiune, dobânzi, inflație. Nu am pomenit niciodată FMI sau recesiune. Orice economist, care lurează în piața financiară știe că atunci când un ministru precizează FMI sau recesiune înseamnă că s-a discutat în ministerul respectiv cu instituțiile internaionale. Este un semnal îngrijorător din partea unui ministru să menționeze astfel de lucruri în spațiul public. Este o cutumă, atunci când vorbești despre recesiune înseamnă că suntem deja în recesiune. Vreau să cred că nu a fost făcută o declarație de la un minister atât de important care să menționeze cele două lucruri, FMI și recesiune”.
Pe de altă parte, Florin Cîțu a precizat că este îngrijorat în privința evoluției economiei:
„Eu am spus că sunt îngrijorat de direcția în care mergem. Rata inflației este cu mult peste ținta pe care și-a asumat-o Banca Centrală, nu o spun eu, o spune Banca Centrală. O inflație de 8,2% la sfârșitul anului trecut, o rată a inflației care cred că va crește și s-ar putea să ajungă la 10% este o rată a inflației foarte foarte mare. În guvernarea pe care am condus-o, în guvernarea liberală eu țin minte că rata inflației nu a fost cea mai mare din UE, când am preluat guvernarea nu mai era cea mai mare din UE. Dobânzile, când am preluat guverarea, ele au scăzut în guvernare.
Ne-am împrumutat la dobânzi negative de două ori, o performanță pe care am făcut-o înaintea Marii Britanii. Sper și vreau să cred că și acum se poate face așa ceva. E nevoie de ambiție, de cunoaștere, de curaj, dar poți să te împrumuți la dobânzi negative dacă dai piețelor financiare o perspectivă de încredere.
În momentul în care încep să crească dobânzile se pare că există o neînțelegere sau crește neîncrederea din partea instituțiilor care te finanțiază”.
Florin Cîțu a mai spus că riscăm să intrăm într-o nouă paradigmă, în care cheltuielile bugetare au înlocuit investițiile:
„Dacă de exemplu în decembrie, deficitul bugetar a crescut cu 2-3%, când după 11 luni avem un deficit bugetar doar de 4%, asta arată că intrăm într-o nouă paradigmă, că folosim cheltuielile bugetare pentru a crește economia și nu investițiile, nu creșterea veniturilor. Lucrurile se pot face. Am demonstrat la guvernare că poți să reduci taxele și să ai venituri mai mari la buget, poți să controlezi cheltuielile sociale și să crești investițiile, să ai creștere economică peste așteprări.Veniturile bugetare au fost mai mari cu 20 de miliarde, deci se poate atunci ccând vrei”.