Ilie Bolojan acuză ruptura dintre educație și economie. Cum vede premierul reforma educației și ce dezechilibre recunoaște în sistem

Sistemul de educație din România a devenit subiect de dezbatere publică după declarațiile premierului Ilie Bolojan, formulate într-un interviu recent. Șeful Guvernului a vorbit despre rupturile dintre școală, universitate și economia reală, subliniind costurile sociale și financiare ale acestor dezechilibre.

De ce consideră Ilie Bolojan că educația produce absolvenți fără acoperire pe piața muncii

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că sistemul educațional românesc funcționează de ani de zile fără o legătură reală cu nevoile economiei. În opinia sa, școlile și universitățile continuă să formeze specialiști în domenii unde cererea este limitată sau chiar inexistentă. Această decuplare afectează nu doar eficiența cheltuirii fondurilor publice, ci și traiectoriile personale ale absolvenților, care intră pe piața muncii cu așteptări nerealiste.

Bolojan a subliniat că universitățile nu urmăresc parcursul profesional al celor care termină studiile, pierzând informații esențiale despre utilitatea programelor oferite. „Nu există o trasabilitate și universitățile, în general, nu urmăresc ce se întâmplă cu alumnii lor după cinci ani de zile. Ce au făcut? Câți lucrează în domeniul pe care l-au absolvit? Care este parcursul lor profesional?”, a declarat premierul. Lipsa acestor date face imposibilă corectarea direcțiilor greșite din sistem.

Cum apar dezechilibrele dintre formare, finanțare și cererea reală

Șeful Guvernului a recunoscut că niciun sistem educațional nu poate anticipa perfect evoluțiile economice, însă a criticat lipsa oricărei adaptări minime. „Sigur, niciodată sistemul de învățământ nu poate urmări sută la sută ce se întâmplă în economie, dar poate vedea niște lucruri. Or, noi nu facem asta”, a spus Ilie Bolojan. El a oferit exemplul medicinei, unde statul finanțează anual mii de absolvenți, fără a exista capacitatea reală de integrare profesională.

„În medicină, noi avem într-un an între 4.000 și 5.000 de absolvenți. După aceea, intră într-o formă de rezidențiat. Avem între 3.500 și 4.000 de oameni care intră în rezidențiat, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an”, a explicat premierul. Potrivit acestuia, situații similare s-au regăsit și în alte domenii, precum dreptul, unde numărul de absolvenți a depășit constant cererea pieței.

„A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur și simplu piața înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există nici măcar o adaptare minimă a învățământului”, a declarat Bolojan. El a atras atenția că efectele sunt în primul rând sociale, pentru că absolvenții ajung să se reprofilizeze forțat sau să simtă că efortul educațional a fost inutil.

De ce vorbește premierul despre cantitate, nu despre calitate

Ilie Bolojan a criticat dur modul de finanțare al universităților, despre care spune că încurajează creșterea artificială a numărului de studenți. „Universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenți, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu țin de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Și atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate, oricât ne place sau nu ne place”, a afirmat premierul.

El a arătat că problemele sunt vizibile inclusiv din perspectiva angajatorilor, care reclamă constant nivelul insuficient de pregătire al absolvenților. „Vedem când sunt angajări, în sectorul public sau privat, care sunt percepțiile angajatorilor vis-a-vis de nivelul real de pregătire. Sunt probleme foarte serioase pe tema asta”, a spus Bolojan, subliniind că dificultățile pornesc încă din învățământul preuniversitar.

Ce spune premierul despre lipsa de meseriași

În același timp, premierul a vorbit despre criza de meseriași, pe care o consideră o consecință directă a orientării greșite din educație. „Avem o criză foarte mare de meseriași: instalatori, sudori, oameni pentru rețele, pentru termoficare. Sunt minusuri foarte mari pe piața muncii”, a declarat acesta. Ca soluție, Ilie Bolojan a anunțat un program pilot de testare vocațională, inspirat din modelul austriac. „Într-o țară ca Austria, în clasa a opta, toți copiii trec printr-un test de aptitudini vocaționale. După acest test, familiei i se prezintă aptitudinile copilului”, a explicat premierul, relatează stiripesurse.ro.

Potrivit acestuia, programul ar putea fi implementat inițial în regiunea de Nord-Vest. „Putem să facem asta și, cel puțin în regiunea de Nord-Vest, este un program pilot care ar prevedea ca, începând de anul viitor, să se aplice acest lucru. Testarea să fie obligatorie, dar respectarea recomandărilor să fie opțională”, a declarat Ilie Bolojan.