ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, l-a certat pe Ilie Bolojan, după scrisoarea trimisă către CCR. Ce i-a cerut premierului

ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, l-a certat pe Ilie Bolojan. Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează după ce premierul a avertizat CCR cu privire la posibila pierdere a fondurilor europene din PNRR, subliniind importanța independenței justiției în România.

În data de 6 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a adresat un mesaj ferm premierului Ilie Bolojan, prin care îl îndeamnă să respecte principiul statului de drept și autonomia justiției. Această reacție vine după ce șeful Guvernului a trimis o scrisoare către Curtea Constituțională a României (CCR), prin care avertiza că o întârziere în soluționarea unei decizii referitoare la pensiile magistraților ar putea cauza pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

„Reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, iar „dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii.”,  a precizat ÎCCJ.

ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, l-a certat pe Bolojan. De ce consideră că scrisoarea premierului este o problemă

În comunicatul oficial, judecătorii ÎCCJ exprimă o serioasă preocupare față de conținutul scrisorii transmise CCR-ului. Ei atrag atenția că sugestia conform căreia decizia Curții ar trebui influențată de riscul pierderii unor fonduri europene reprezintă o formă de presiune nepermisă asupra justiției.

„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026.

Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.”, a mai menționat ÎCCJ, potrivit Antena 3 CNN.

Este adevărat că o decizie de neconstituționalitate ar conduce automat la pierderea fondurilor PNRR?

ÎCCJ contestă această afirmație, pe care o consideră incorectă din punct de vedere juridic. Judecătorii explică faptul că angajamentele asumate de România referitoare la pensiile de serviciu în cadrul PNRR au fost deja soluționate prin legislație anterioară și că nu există o legătură directă și exclusivă între proiectul de lege verificat de Curtea Constituțională și sumele menționate. Judecătorii precizează că rolul CCR nu este să valideze politicile guvernamentale, ci să asigure respectarea Constituției.

„Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil.

Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.„, a mai adăugat ÎCCJ.

Ce riscuri implică presiunile asupra justiției, potrivit ÎCCJ

ICCJ avertizează că orice încercare de influențare a Curții Constituționale, directă sau indirectă, poate afecta grav încrederea cetățenilor în instituțiile statului și poate deteriora funcționarea democratică a țării.

„Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.”, potrivit ÎCCJ.

ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, l-a certat pe Bolojan. Ce a solicitat premierului

Ca răspuns, Înalta Curte îi cere premierului să evite pe viitor orice acțiune care ar putea fi interpretată drept o presiune asupra instanțelor și să reafirme public angajamentul Guvernului față de independența justiției.

„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale.”