Ludovic Orban, la manifestațiile de la Brașov la împlinirea a 32 de ani de la revolta anticomunistă: „Suferințele prin care au trecut toți acești eroi nu trebuie uitate”

Prim-ministrul Ludovic Orban a participat vineri la ceremonia depunerii de coroane în memoria celor care și-au pierdut viața în timpul revoltei anticomuniste a muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987.

Cu această ocazie, premierul a subliniat că suferințele pe care le-au îndurat toți eroii, știuți sau nu, nu trebuie uitate, iar valorile pentru care ei au luptat trebuie prețuite și apărate.

”Se împlinesc astăzi 32 de ani de la momentul Brașov 1987, când muncitorii de pe platforma industrială brașoveană au avut curajul să se unească spontan în stradă pentru a spune nu comunismului. Într-o perioadă neagră a istoriei noastre recente, în care orice formă de exprimare era înăbușită și aspru pedepsită de regimul totalitar, era pentru prima oară când nemulțumirile oamenilor prindeau glas și au căpătat amploare, pe măsură ce și alți locuitori ai orașului s-au alăturat protestului.

Politică - 06 dec, 19:49

Ludovic Orban, după anularea primului tur al prezidențialelor: Parchetul ar trebui să declanșeze o anchetă penală contra judecătorilor CCR. Decizia lor are caracterul unei lovituri de stat

Cei care la 15 noiembrie 1987 și-au strigat în stradă revolta, la Brașov, față de un regim care-i umilea și îngenunchea pe români, au fost anchetați, condamnați, bătuți, trimiși la muncă silnică, separați de cei dragi, iar pentru familiile lor a urmat calvarul. Încercarea autorităților comuniste de a ascunde adevărul despre această descătușare a nemulțumirii unui întreg popor a fost însă în zadar. Căderea dictaturii comuniste, în care puțini mai sperau, avea să vină în Decembrie 1989, după încă doi ani de frig, întuneric, frică și foame pentru români.

Suferințele prin care au trecut toți acești eroi, știuți și neștiuți ai luptei anticomuniste din România, nu trebuie uitate. Libertatea, democrația, statul de drept, revenirea în familia europeană și în lumea liberă, dreptul oamenilor la o viață demnă, dreptul la vot, sunt valori pe care le-am recâștigat și datorită lor. Cu toții, societate, instituții, clasă politică, avem datoria și responsabilitatea să le prețuim și să le apărăm.

Le mulțumim, cu tot respectul cuvenit!”, a subliniat Ludovic Orban.

Revolta de la Brașov din anul 1987 a fost o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse în România de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, la Brașov izbucnea revolta muncitorilor de la uzina Steagul Roșu. Sute de muncitori din schimbul trei au refuzat să mai lucreze, după ce au constat că le-a fost diminuat salariul.
Au fost raportați la Securitate, de inginerul responsabil de acel schimb, care era și ofițerul de serviciu. Dimineață, schimbul I s-a alăturat turei de noapte, iar muncitorii au mărșăluit către ”Județeana de Partid”. Pe drum, li s-au alăturat și alți brașoveni.

Ceea ce a pornit ca un protest din motive sociale, a degenerat într-unul politic, în care protestatarii scandau lozinci anti-comuniste. Au ajuns chiar să ardă portretul lui Nicolae Ceaușescu. Furia lor a fost alimentată și de faptul că, în ciuda lipsurilor cu care se confrunta populația, în Județeana de partid – Consiliul Popular Județean al PCR Brașov, protestatarii găsiseră o masă întinsă cu produse care nu se găseau, la liber, în comerț, cum ar fi salam de Sibiu, cașcaval, banane, portocalele, sucuri… Masa fusese pregătită pentru a sărbători alegerile cu rezultat așteptat, care aveau loc pe 15 noiembrie.

Muncitorii revoltați nu și-au descărcat furia doar pe mobilier și tablouri, ci l-au agresat și pe primarul Brașovului de atunci, care s-a ales cu arcada spartă, iar un milițian a fost dezbrăcat, iar uniforma i-a fost sfâșiată de mulțime.

Apoi a urmat represiunea. Sute de anchetatori și torționari au fost aduși de la inspectoratele de Miliție și Securitate din toată țara. Au fost arestați peste 300 de protestatari, care au fost torturați în anchete, pentru a stabili în cel mai scurt timp cine sunt „huliganii – dușmanii orânduirii socialiste”.

Pentru a ascunde ideea că revolta de la Brașov fusese una politică, protestatarii au fost judecați pentru tulburarea liniștii publice și ultraj contra bunelor moravuri; 61 dintre ei au primit sentințe cuprinse între 6 luni și 3 ani de închisoare, fără privare de libertate, cu executare la locul de muncă în diferite întreprinderi din țară.

Prima informație că la Braşov a avut loc o revoltă în 15 noiembrie ’87, finalizată cu arderea tabloului lui Ceaușescu, a fost adusă la cunoștința lumii libere în ziua de 17 noiembrie 1987, la ora 19.00, de către Postul de Radio Europa Liberă, unde era redactor Emil Hurezeanu.