Reacția lui Ilie Bolojan la decizia CCR pe legea pensiilor magistraților. Premierul nu-și mai dă demisia

Ilie Bolojan recunoaște că nu a respectat termenul de 30 de zile pentru avizul pe care trebuia să-l acorde CSM pe legea pensiilor magistraților. Acesta a fost motivul care a dus la decizia de neconstituționalitate pronunțată de CCR.

Ilie Bolojan recunoaște că nu a respectat legea

Curtea Constituțională a confirmat, într-un comunicat oficial că legea pensiilor magistraților a fost declarată neconstituțională pe formă. Potrivit CCR, guvernul nu a respectat termenul legal de 30 de zile până la care CSM putea emite un aviz pe proiect. Într-o postare pe Facebook, Ilie Bolojan a recunoscut că nu a ținut cont de prevederile legale.

Premierul  recunoaște că și-a asumat responsabilitatea pe proiect, în parlament, după doar zece zile de la solicitarea avizului. Practic, prin acest mesaj, el a recunoscut că responsabilitatea pentru decizia CCR îi aparține, lui și echipei sale. Guvernul a ignorat sau nu s-a pus la curent cu prevederile legale privind obținerea avizului de la CSM.

„Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”, a arătat premierul într-o postare pe Facebook.

Ce spune premierul despre magistrați

În mesajul postat, Ilie Bolojan a căutat să-și minimalizeze responsabilitatea, trecând aceste aspecte în plan secund. În mod corect, premierul a remarcat că nicăieri în lume magistrații nu se retrag din activitate la 48 de ani. Dar, pe de altă parte, democrația implică respectarea legii și a procedurilor în vigoare. Ignorarea acestora nu se justifică nici măcar când acest lucru se întâmplă pentru o cauză bună.

„Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a mai scris Bolojan.

Premierul a mai declarat că pentru guvernul pe care îl conduce reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm. Acesta a fost asumat de întreaga coaliție de guvernare. Drept urmare, a mai spus el, guvernul poate relua demersul.

„Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a mai spus Ilie Bolojan.

Comunicatul CCR la care a reacționat Ilie Bolojan

Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților promovată de Ilie Bolojan. CCR a emis un comunicat în care a justificat decizia.

„Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională.

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;

– caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere

constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;

– de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul CCR.