Cum se aplică plata defalcată a TVA: Esența procedurii în exemple concrete

Mecanismul de plată defalcată a TVA (split payment VAT), opțional de la 1 octombrie 2017 și obligatoriu de la 1 ianuarie 2018, dă mari bătăti de cap antreprenorilot.

Potrivit unor economiști, acest proscedeu nu va da roade în economia neagră, ci va lovi în mediul de afaceri onest. (Detalii AICI)

Specialiștii de lasagasoftware.ro au explicat cum se va aplica defalcarea TVA.

Cine aplică acest sistem de plată defalcată a TVA?

Toate firmele din țara asta, inclusiv persoanele fizice autorizate. Și toate instituțiile publice. Dar cum?
Toate entitățile ce sunt înregistrate în scopuri de TVA în România sunt obligate să încaseze TVA într-un cont special și să plătească furnizorilor săi TVA-ul din facturile acestora într-un cont separat.
Toate firmele, instituțiile publice, dar nu și persoanele fizice autorizate (aici intrând inclusiv întreprinderile individuale, liber-profesioniști și întreprinderile familiale), care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA în România au obligația să plătească furnizorilor lor TVA din facturile primite într-un cont separat.

Pentru ce fel de operațiuni se va aplica această plată defalcată?

Pentru orice operațiune impozabilă din punct de vedere a TVA, pe teritoriul României sau în care locul livrării/prestării se consideră a fi România, cu excepția cazurilor în care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2)-(5) sau art. 331 din Codul fiscal – adică acele situații în care se aplică taxarea inversă în țară (art.331) sau anumite importuri precum și cu excepția operațiunilor supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310-315 și art. 315^1 din Codul fiscal (neplătitori de TVA – regimul întreprinderilor mici, regimul special pentru unitățile de turism, regimul bunurilor second-hand, regimul special pentru aurul de investiții, cel pentru servicii electronice, telecomunicații, radiodifuziune sau televiziune prestate de persoane impozabile din afara UE sau cel pentru agricultori).

Ce înseamnă contul special de TVA?

Cei care aplică sistemul de plată defalcată a TVA sunt obligați să aibă deschis cel puțin un cont de TVA. Pot avea oricâte conturi de TVA deschise, la orice bancă, dar este obligatoriu să aibă minim unul deschis. Codul IBAN pentru acest cont se va forma după reguli speciale având în componență codul de țară RO precum și șirul de caractere “TVA”. Din acest cont nu se permit eliberările de numerar. Depuneri de numerar se pot face în el, dar sunt interzise cu desăvârșire retragerile de numerar.

Ce se poate încasa în acel cont?

– TVA încasată, aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă avansurilor;
– sume reprezentând TVA virate din contul curent sau depuse în numerar;
– sume transferate dintr-un alt cont de TVA al titularului;
– sume transferate din contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau din contul de disponibil distinct deschis la aceeași unitate a Trezoreriei Statului, după caz;
– sume încasate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată
– sume încasate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal;
– alte sume rezultate din operațiuni care impun creditarea contului, stabilite prin ordin al președintelui ANAF;
– sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
– dobânda aferentă contului de TVA, acordată de instituția de credit.

Ce se poate plăti din acel cont?

– TVA achitată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului, aferentă achizițiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferentă avansurilor
– TVA achitată la bugetul de stat;
– sume transferate într-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
– sume rezultate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
– sume rezultate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA;
– sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA sau într-un alt cont decât un cont de TVA;
– sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau în contul de disponibil distinct deschis la aceeași unitate a Trezoreriei Statului, după caz
– sume transferate în conturile de venituri bugetare/disponibilități, în cazul instituțiilor publice înregistrate în scopuri de TVA
– sume transferate în contul curent, în cazul persoanelor care nu mai au obligația de a avea un cont conform art. 2 alin. (1) și nu mai au obligații de plată privind TVA
– sume reprezentând TVA achitat în numerar, cu excepția celor reținute din încasările în numerar, prevăzute la art. 15 alin. (2), sau cu cardul din contul curent;
– alte sume rezultate din operațiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al președintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
– sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
– comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituția de credit.

Conturile de TVA pot fi executate silit pentru orice obligații fiscale ar avea firma!

Ce obligații au firmele? Ce trebuie să facă?

Exemplul 1 – factură emisă de un depozit plătitor de TVA și achitată integral de client prin virament bancar
Firma DEPOZIT SRL, plătitor de TVA, emite o factură în valoare de 1190 lei, din care 1000 lei valoarea fără TVA și 190 lei valoarea TVA.

Clientul societății când îi va achita factura va achita suma de 1000 lei în contul curent și suma de 190 lei în contul de TVA al firmei DEPOZIT SRL. Dacă DEPOZIT SRL nu-i comunică clientului un cont de TVA, clientul va trebui să consulte siteul ANAF pentru a găsi contul de TVA deschis de ANAF, în trezoreria statului, pentru furnizorul său și să facă plata în acel cont.

Vezi AICI mai multe exemple

Să vedem problemele ce apar și eventuale soluții de simplificare a muncii dacă se pot numi așa și puține pe deasupra:

1. se complică, evident, partea financiară a lucrurilor pentru cei care fac plățile prin ordine de plată. O soluție va fi ca cei care plătesc să plătească numerar sau să plătească cât mai mult cu cardul. În acest fel determinarea TVA și virarea TVA se va face de către cel care încasează. Așadar soluția mea de simplificare este de fapt durerea de cap a altuia.

Băncile acelea criticate la nivel guvernamental că au comisioane și se comportă ca niște bandiți sadea vor putea și vor percepe comisioane la fiecare plată din fiecare cont – atât cel curent cât și cel de TVA, pentru că nu le interzice nimic.

2. în cazul magazinelor sau celor ce acceptă încasarea cu bonuri valorice (tichete de masă, bonuri cu valoare fixă, tichete de masă electronice) TVA aferent acestora se va depune în contul special în funcție de data recuperării valorii tichetelor așadar la data la care se încasează trebuie să se știe cumva cât este TVA aferent acestor încasări. Similar la încasările cu cardul.

3. determinarea TVA ce intră în cont special, pentru cei care au cote multiple, mai ales în cazul comerțului cu amănuntul va fi un coșmar. Probabil vor opta să depună în contul special de TVA suma TVA din rapoartele Z scăzând TVA de la plățile numerar. Chiar dacă pentru încasările cu substitute de numerar au obligația de a vira TVA la momentul încasării contravalorii substitutelor de numerar. Se vor genera probleme legate de modul de calcul a TVA ce urmează să ajungă în cont special și desigur probleme de cash-flow.

O soluție ar fi să nu accepte facturi ce au produse cu cote multiple. Ci separat pe fiecare cotă. Ceea ce în unele situații va fi imposibil.

O altă soluție ar fi să facă plăți la nivel de factură, ceea ce în cazul furnizorilor cărora li se plătesc mai multe facturi este extrem de ineficient.

4. în cazul compensărilor – deși nu scrie nimic în mod explicit în ordonanță – e doar o bănuială a mea în acest moment că ANAF va solicita depunerea sau virarea TVA aferent încasării în contul special de TVA pornind de la faptul că și compensarea e o modalitate de încasare. Și va argumenta că și la cesiuni se virează în contul de TVA o sumă la data cesiunii.

5.neplătitorii de TVA pot să-și simplifice viața dacă: fie achită integral factura prin virament, dar și aici trebuie să aibă o evidență și a TVA din facturi, fie achită doar numerar ori cu cardul orice factură primită. Dacă achiziționează produse cu cote multiple de TVA vor fi obligați să țină o evidență separată a TVA pentru facturile pe care le primesc și le achită prin virament.

6.depunerea la bancă a diferenței de TVA în maxim 7 zile va duce la creșterea operațiunilor la ghișeu, la costurile de depunere. Pentru că sunt localități unde nu există unități bancare și, normal, apare costul de deplasare doar pentru așa ceva. Nu se spune ce se întâmplă în situații de forță majoră.

Și vă dau două exemple: un PFA plătitor de TVA ce nu are salariați are un magazin deschis într-un sat aflat la 10 km de unitatea bancară cea mai apropiată. Și se îmbolnăvește sau are un accident și are încasări pe 5 zile acasă pentru care nu a putut depune TVA în contul special. Stă în spital 2 săptămâni. E pasibil de amendă? Este chiar dacă, nu din rea voință, neintenționat nu a depus banii. Sau e iarnă și un ABC dintr-un sat din Buzău, plătitor de TVA, cu cont la o bancă în Buzău, are banii din încasări la el pe ultimele 5 zile și datorită unui viscol, autoritățile închid drumurile. Situația durează o săptămână. E vinovat?

7. apar probleme legate de situațiile în care am contul curent blocat de popriri. Orice sumă aș depune sau încasa în contul curent ar fi executată silit. Să zicem că am o poprire pe cont și îmi intră o sumă încasată cu cardul. Și suma e executată silit instant. Nu mai am de unde să virez TVA din acea sumă. În acest caz soluția este să depun numerar în contul de TVA, dar și acela va fi executat silit. Problema e că dacă nu depun sunt pasibil de sancțiune că nu am virat TVA distinct.

8. apar probleme la cei care au linie de credit și nu au sold de disponibil propriu. Pentru că acolo virarea în contul de TVA din contul curent nu e posibilă decât dacă încasează numerar sau depun numerar. Ori numerarul se va diminua cu TVA și de aici pot apărea blocaje de plăți.

9. cei care lucrează cu încasări în trezorerie vor avea și ei probleme. La ghișee se va mări volumul de muncă și modul de lucru al lor e unul departe de a fi numit operativ în acest moment. Momentan conturile din trezorerie nu pot fi operate on-line. Să vedeți ce frumos va fi pentru contribuabili mijlocii ce au cont la nivel de unitate regională a trezoreriei și ei sunt la 2-300 km distanță. Promisiunile că se va putea face on-line sunt completate de prevederea aia care mie îmi dă fiori “prin procedură aprobată prin ordin ANAF”. Îmi dă fiori din mai multe motive – unul că nu există termen pentru ordin și când a existat s-a prelungit direct dacă a fost necesar, doi că procedurile gândite de ANAF sunt, de regulă, extrem de complicate. Probabil vor băga o chestie de autentificare cu certificat digital și atunci să te ții, că eu contabil ce doar semnez și depun declarații poate nu fac și op-urile în timp real și va fi nevoie de certificat digital al unei alte persoane ce face op-urile, adică niște costuri suplimentare.

10. Adaptarea softurilor într-un timp extrem de scurt nu va fi posibilă. Este aproape imposibil. Sau va fi ceva similar TVA la încasare, dar în cazul neplătitorilor de TVA va fi durere mare.

11. Pentru furnizorii de utilități costurile vor fi mari. Companiile de telefonie, energie, apă și altele asemenea mai ales cele ce au foarte mulți clienți, nu-și vor permite să aibă un singur cont de TVA. Vor avea mai multe conturi pentru că e mai eficient să ai contul de TVA la banca la care și încasezi.

12. se creează o nedreptate evidentă și blocaje pentru plătitorii de TVA care nu aplică TVA la încasare și care sunt cu plata TVA la zi, dar care încasează în 2018 facturile pentru care deja au plătit TVA în anul anterior. Și culmea e că, de regulă, sunt afectați cei ce sunt în relație cu statul în marea lor majoritate. Aceștia trebuie să blocheze TVA din suma încasată chiar dacă ei au colectat TVA și au achitat TVA generat de factura pe care deja o încasează.