Cel mai mare risc cu care s-ar putea confrunta întreaga regiune europeană, și implicit România, ar fi ca băncile din zona euro să invoce Grecia ca motiv pentru un ”credit crunch” adică o reducere excesivă și rapidă a creditelor acordate de aceste instituții pe piața locală. Este principala temere a Băncii Naționale a României, potrivit reprezentanților acesteia, citați de Ziarul Financiar.
La finele săptămânii trecute, guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi viceguvernatorul Cristian Popa au luat parte, la Londra, la reuniunea anuală a BERD, o instituţie financiară internaţională care a jucat un rol extrem de important în protejarea Europei Centrale şi de Est şi a României, de pericolul unei crize a creditului cauzată de dependenţa de băncile din zona euro.
După întâlnirile, care s-au desfășurat cu ușile închise, șeful BNR a vorbit despre riscul unui ”credit crunch”. Astfel, Mugur Isărescu a dat ca exemplu o țară din Europa Centrală, care se teme de un astfel de scenariu din cauza dependenţei majore de câteva bănci din zona euro. Dacă acele bănci opresc creditarea, pot declanșa o criză a creditării şi arunca ţara respectivă în recesiune. Isărescu a subliniat faptul că acesta nu este cazul României. Potrivit guvernatorului BNR, răspunsul la acest tip de riscuri se află în măsurile prudenţiale impuse băncilor, cum ar fi cerinţele privind rata de solvabilitate.
Amenințarea poartă numele de „dezintermediere” şi nu se referă în special la băncile elene, deși se află într-o situaţie extrem de delicată.
„Dezintermedierea înseamnă scăderi ale volumelor de credite. Poate avea loc ca o consecinţă a schimbării modelului de business al băncilor după o criză sau ca urmare a faptului că populaţia de exemplu vrea un nivel mai mic de îndatorare – vrea să-şi plătească creditele şi să nu mai ia altele noi. Poate fi o decizie a băncilor, ori o decizie a clienţilor, ori o combinaţie. Important este ca această dezintermediere – altminteri firească după o transformare economică – să nu devină excesivă şi dezordonată”, a explicat viceguvernatorul BNR Cristian Popa, pentru sursa citată.
Potrivit acestuia, soluţia discutată în prezent la nivel european este Vienna Iniative 2.0. Ea presupune, printre altele, o înţelegere referitoare la o supraveghere multilaterală a băncilor, un dialog permanent cu băncile-mamă şi cu ţările de origine ale acestora, astfel încât să nu fie posibilă o eventuală mișcare surpriză a unui grup.