Sistemele europene de pensii. Cum arată flexibilitatea pensionării în țările din Europa

Momentul pensionării este unul important în viața oricărei persoane, dar poate genera și anxietate. Studiile arată că pensionarea este unul dintre cele mai stresante evenimente din viață, ocupând locul 10 pe scala Holmes-Rahe, alături de divorț. Schimbarea bruscă a rutinei, timpul liber neocupat și lipsa unei structuri clare afectează sănătatea psihică a seniorilor.

Ce presupune modelul 80-90-100 din Slovenia

Pentru a reduce stresul asociat pensionării, Slovenia va implementa începând cu 2026 modelul „80-90-100”. Angajații cu vârsta de peste 58 de ani și cu cel puțin 35 de ani vechime în muncă vor putea lucra doar 80% din orele normale, păstrând 90% din salariu și contribuind 100% la sistemul de pensii. Practic, aceștia vor putea să lucreze șase ore pe zi sau să aibă vinerea liberă, fără să fie afectat cuantumul viitoarei pensii, scrie fanatik.ro.

Extinderea planificată până în 2028 include suplimente pentru lucrul sâmbăta, prime obligatorii de Crăciun și reducerea săptămânii de lucru la 30 de ore. Sistemul se bazează pe experiențe similare din Islanda, Irlanda și Germania, unde astfel de măsuri au avut rezultate pozitive pentru angajați și nu au afectat productivitatea.

În Germania și Irlanda, programele flexibile permit ajustarea treptată a orelor de muncă, păstrând totodată salariul și contribuțiile sociale. Astfel, angajații rămân activi mai mult timp, iar tranziția către pensionare devine mai ușoară.

O altă măsură similară a fost introdusă în Olanda. Conceptul de muncă tranzițională introdus în Țările de Jos permite angajaților de peste 50 de ani să lucreze mai puțin fără a fi afectați financiar. Asta le oferă oportunitatea de a reduce treptat activitatea profesională și de a menține contribuțiile la pensie. În acest fel, seniorii se pot adapta mai ușor la pensionare și pot evita impactul psihologic negativ al schimbării bruște.

Cum se compară România cu aceste modele

Sistemul de pensii din România se bazează pe patru piloni: Pilonul I (public obligatoriu), Pilonul II (administrat privat, obligatoriu), Pilonul III (facultativ) și Pilonul IV (ocupațional). Deși statul încurajează pensiile facultative prin deduceri fiscale de până la 400 de euro pe an, nu există opțiuni oficiale pentru reducerea programului de lucru înainte de pensionare fără pierderea veniturilor sau a contribuțiilor la pensie.

Asta înseamnă că majoritatea românilor se confruntă cu o tranziție bruscă de la muncă la pensie, fără să beneficieze de flexibilitate sau de adaptare graduală. Spre deosebire de Slovenia sau Olanda, unde seniorii pot păstra un venit aproape integral, România nu oferă instrumente sau oportunități similare care să asigure securitate financiară și adaptare psihologică.

Ce măsuri ar putea fi luate în România pentru o tranziție mai ușoară

Adoptarea unui model inspirat din „80-90-100” ar putea fi un pas important. Astfel, angajații ar putea reduce orele de lucru treptat, menținând salariul și contribuțiile. În paralel, stimularea pensiilor facultative și ocupaționale prin politici fiscale și educație financiară, ar putea crește securitatea financiară a pensionarilor.

Alte măsuri ar putea include crearea unor programe dedicate sănătății angajaților vârstnici, sprijin pentru implicarea socială după pensionare și promovarea conceptului japonez „ikigai”, care accentuează menținerea scopului și a activităților sociale în viața pensionarilor. În Japonia, pensionarii care se implică în activități comunitare sau locuri de muncă ușoare rămân activi și reduc riscul de singurătate.

Ce avantaje aduc sistemele flexibile

Modelele europene care permit reducerea programului de lucru înainte de pensionare au mai multe beneficii. Ele contribuie la sănătatea fizică și mentală a seniorilor, reduc stresul asociat pensionării și mențin motivația de a rămâne activi. Totodată, permit companiilor să păstreze angajați experimentați, care contribuie la transferul de cunoștințe și menținerea productivității.

În plus, prin menținerea contribuțiilor la pensie și a veniturilor, aceste măsuri sprijină sustenabilitatea sistemelor publice și reduc presiunea asupra fondurilor de pensii, oferind în același timp pensionarilor stabilitate economică  și siguranță pe termen lung.