Taxa pe coletele din afara UE aduce milioane la buget. Cum influențează noua măsură cumpărăturile online
Introducerea unei taxe de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene începe să schimbe atât veniturile statului, cât și obiceiurile de cumpărare. Primele date arată încasări consistente, dar și o scădere vizibilă a comenzilor online.
Cât a câștigat statul din noua taxă
Aplicarea taxei a generat deja venituri semnificative la buget, încă din prima lună de implementare a măsurii fiscale. Statul a colectat aproximativ 49 de milioane de lei, iar estimările indică sume mult mai mari pe termen lung.
Dacă tendința actuală se menține, autoritățile ar putea ajunge la încasări de circa 600 de milioane de lei anual. Această proiecție reflectă volumul ridicat al comenzilor externe și impactul direct al taxării fiecărui colet.
Datele arată că doar în luna ianuarie au intrat în România aproape două milioane de colete provenite din afara Uniunii Europene. Majoritatea acestor livrări vin din China și vizează produse cu valori reduse, sub pragul de 150 de euro.
Cum se schimbă comportamentul consumatorilor
Noua taxă începe să influențeze modul în care românii își fac cumpărăturile online, în special în cazul produselor ieftine comandate din afara Uniunii Europene. Deși costul nu apare separat pe bon, acesta se regăsește în prețul final plătit de clienți, scrie stiripesurse.ro.
Specialiștii observă deja o scădere a comenzilor, estimată la aproximativ 15% în ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, consumul general a înregistrat o reducere de aproximativ 6,5%, ceea ce accentuează tendința descendentă.
Ce efecte produce măsura pe termen scurt
Impactul noii taxe se manifestă simultan în două direcții, aducând beneficii bugetare, dar și schimbări în comportamentul de consum. Pe de o parte, statul înregistrează venituri suplimentare consistente, generate de volumul mare de colete taxate.
Pe de altă parte, consumatorii devin mai atenți la cheltuieli și reduc comenzile din afara Uniunii Europene. Această ajustare sugerează o posibilă reorientare către alternative locale sau către produse disponibile în interiorul spațiului comunitar.