Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) lansează acuzații grave dupăî publicarea datelor de la recensământul realizat anul trecut.
Datele culese de Institutul Național de Statistică arată că numărul locuitorilor care s-au declarat de etnie maghiară este puțin peste un milion, în scădere cu 225.000 față de recensământul din 2011, situație pe care AMT o consideră “un genocid pe timp de pace”.
Comunitatea etnică maghiară din Transilvania a pierdut o cincime din populaţia sa de la ultimul recensământ, susține Alianța Maghiară din Transilvania, care raportează rezultatele provizorii ale recensământului de anul trecut (1.002.151 de maghiari) la cele ale recensământului precedent, din 2011 (1.227.623 de maghiari). Scăderea este de 225.000 de oameni.
„Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, scăderea populaţiei este aproximativ la fel de mare ca şi când ar fi dispărut întreaga populaţie maghiară din judeţul Harghita, unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari”, se arată într-un comunicat AMT, potrivit Hirado.
„Putem (și trebuie) să spunem clar: pierderea de vieți a maghiarilor din Transilvania este dramatică, iar cifrele arată eficiența genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace”, se mai afirmă în comunicat.
AMT, alianță formată prin fuziunea Partidului Popular Maghiar şi Partidul Civic Maghiar, subliniază că rata şi proporţia declinului demografic s-a accelerat constant în ultimele trei decenii, iar populaţia maghiară din România a scăzut în total cu peste 620.000 de persoane, faţă de primul recensământ de după Revoluţie, din 1992.
„Acest lucru înseamnă că în trei decenii am pierdut aproape 40% din membrii comunităţii noastre”. Astfel, numărul maghiarilor din Transilvania şi din Partium a scăzut la nivelul anilor 1850. AMT avertizează că, dacă nu se schimbă nimic, maghiarii din Transilvania, care cândva erau factori constitutivi, ar putea ajunge încă în acest secol la sfârşitul istoriei lor veche de peste un mileniu. Potrivit AMT, pierderea dramatică de populaţie nu se datorează doar situaţiei economice şi educaţiei precare a maghiarilor în comparaţie cu media naţională, ci se datorează şi crizei generale de valori care rezultă din practica politică defectuoasă de a subordona toate problemele locale şi naţionale – cruciale pentru păstrarea identităţii comunitare – succesului electoral pentru Parlamentul de la Bucureşti şi aspectelor de comunicare ale campaniei electorale continue, se mai arată în document.