Ambasada Rusiei ironizează România și spune că drona depistată a fost „un alt OZN (obiect zburător neidentificat)”

Ambasada Rusiei la București a luat România peste picior pe subiectul dronei care a intrat sâmbătă în spațiul nostru aerian. Armata Română a identificat drona ca fiind una de tip Geran, rusească. În schimb, Ambasada Rusiei spune că a fost „un alt obiect zburător neidentificat (OZN)” și „o provocare intenționată a regimului de la Kiev”.

Amintim că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român de Externe, din dispoziția ministrei Oana Țoiu (USR), în legătură cu incidentul de sâmbătă.

„Partea română a transmis protestul ferm față de acest act inacceptabil și iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranității României. Astfel de situații recurente determină escaladarea și amplificarea amenințărilor la adresa situației de securitate regionale”, a transmis MAE român, după discuție. Ministerul a solicitat părții ruse „să ia neîntârziat toate măsurile care se impun pentru a evita pe viitor încălcarea spațiului aerian al României”.

Ce a transmis Ambasada Rusiei după incidentul cu drona

În schimb, discuția a fost tratată în cheie ironică de către Ambasada Rusiei la București.

„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite «protestul ferm» al autorităților române. În cursul discuției, însă, niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător.

Având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat. Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, a transmis Ambasada Rusiei, într-o postare pe Facebook.

Ce argumente pro și contra au fost formulate în privința doborârii dronei rusești

În schimb, Ministerul român al Apărării a transmis că drona este una rusească: „O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei. Drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la NE de Chilia Veche spre SV de Izmail, și a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se către Ucraina”.

Piloții au primit autorizație să doboare drona, dar nu au făcut-o.

„Există cadrul legal pentru a doborî drone. A fost decizia comandanților operațiunii și a piloților să folosească sau nu armanentul de bord pentru a doborî drona. (…) Radarele de pe avioane fixează destul de greu o dronă care e mică și din materiale compozite și când aveau contact direct cu drona, au evaluat riscurile și au decis să nu deschidă focul. (…) Eu am încredere în judecata lor. E ușor să zici de la București, de pe canapea, că trebuia să tragă”, a declarat Ionuț Moșteanu (USR), ministrul Apărării, pentru B1 TV.

În schimb, fostul președinte Traian Băsescu a susținut că drona trebuia distrusă, în loc să „alergăm bezmetici după o dronă care s-a fâțâit 50 de minute în spațiul nostru aerian”.

„Faptul că ne justificăm – să vedeți riscuri colaterale, cel mai mare risc în toată afacerea dronelor rusești este decredibilizarea capacității de apărare a țării. Or, faptul că noi n-am doborât această dronă care ne-a fost trimisă ca să ne testeze, nu face decât să pună sub semnul întrebării și pentru aliați, și pentru ruși, dar mai ales pentru populația României, deci pune sub semnul întrebării capacitatea Armatei Române de a lichida astfel de riscuri”, a mai declarat Traian Băsescu, pentru Digi24.