Problema deșeurilor aruncate în natură este o problemă națională, însă există județe în care oamenii au mai multă grijă de protejarea mediului.
În top se află Maramureș, Cluj și Sibiu, spune Ana-Maria Hâncu, co-fondatoare a mișcării Let’s do it Romania!. La coada clasamentului se află județul Brăila, în care și interesul pentru acțiuni de voluntariat este unul scăzut.
„Sunt județe mult mai responsabile. Maramureș, Cluj, Sibiu. Clar, acolo sunt probleme mai puține cu deșeurile. Oamenii sunt și mult mai… Nu zic că în celelalte județe nu sunt mai responsabili, dar (în cele trei județe) sunt mai interesați de informația asta, și comportamentul este pe măsură”, a declarat aceasta, potrivit Știrile ProTv.
„Colega din Cluj ne-a spus: „La noi nu sunt așa de multe deșeuri, am strâns doar 1000 de saci”. Erau 5000 de voluntari în județ. Adică, cumva, chiar dacă vin mai puțini voluntari, vin mai puțini pentru că este și mai curat, pentru că ei văd că e curat tot timpul anului. Te plimbi prin județ, știi care e situația”, spune ea.
Let’s Do It, Romania! (LDIR) este o inițiativă civică non-guvernamentală dedicată combaterii poluării cu deșeuri în România. Una dintre cele mai cunoscute activități organizate de LDIR este Ziua Națională de Curățenie, când sute de mii de voluntari se mobilizează pentru a curăța zonele afectate de deșeuri din întreaga țară.
Co-fondatoarea mișcării a declarat că în urmă cu 14 ani, când a avut loc prima Zi Națională de Curățenie, oamenii erau sceptici. „La început toată lumea spunea: „Este o tâmpenie ce faceți, oricum nu se va schimba nimic”. E adevărat că nu s-a schimbat nimic fundamental, dar s-au schimbat multe, cel puțin la nivel de percepție. Mulți oameni, când vine luna septembrie ne scriu, „când e curățenia? când participăm?”
La prima activtate de ecologizare s-au strâns 200.000 de voluntari, un număr impresionant la care organizatorii nu se așteptau. „Recunosc că am fost șocați, pentru că nu ne venea să credem câtă lume a răspuns pozitiv chemării noastre”, mărturisește ea.
„Când am fost la curățenie, pe 21 septembrie, am mers într-o zonă de unde recunosc că am pe plecat deprimată – și totuși, fac curățenie de 15 ani. Dar pur și simplu.. Am fost sute de voluntari acolo.
Au strâns constant aproximativ patru ore, și în urma noastră a rămas mai curat, dar nu curat. Pentru că este acest tip de comportament, mai nou, de a arunca deșeuri după ce îți faci renovări acasă, de la mobilă la materiale de construcții, la tot ce vrei.
Am fost cu Irina Rimes să curățăm, erau bucăți de teracotă. Pur și simplu nu-i venea să se mai oprească din strâns. Pur și simplu, nu se mai termina. A trebuit să plecăm, pentru că plecau mașinile de la salubritate, și sacii noștri rămâneau în urmă. Deci sunt și astfel de scenarii din păcate, pentru că acesta este comportamentul de a arunca la marginea satului”, a mai transmis Ana Maria Hîncu.