Cazurile de violență domestică au explodat. Poliția a scăpat fenomenul de sub control

. Violența domestică a devenit un fenomen mai mult decât îngrijorător, în prima jumătate a acestui an. Iar mai îngrijorător este că multe dintre aceste cazuri s-au transformat în femicid.

Violența domestică explodează în mandatul lui Predoiu

La fel ca și în cazul traficului de stupefiante, Ministerul Afacerilor Interne pare că a scăpat de sub control violența domestică. Potrivit statisticilor prezentate chiar de IGPR în primele șase luni s-au înregistrat peste 61.000 astfel de cazuri. Din păcate, în 46 până la 51 de cazuri s-a ajuns la femicid, femei ucise de parteneri.

Conform statisticilor IGPR, în primele șase luni ale acestui an a fost îregistra un volum semnificativ de sesizări pe cazuri de violență. Autoritățile au intervenit în 61.431 de situații violente în familii. Indicatorul reflectă un nivel ridicat de agresiune în spațiul privat. Datele arată că în mediu urban au fost înregistrate 30.433 de cazuri de violență în familie. În mediul rural, numărul intervențiilor a fost de 30.998.

Cifrele confirmă că actele violente au crescut atât în mediul urban cât și în cel rural. Aceasta în ciuda percepției de până acum că violența domestică se manifestă cu precădere în zonele rurale.

Cele mai multe intervenții au fost încadrate la „lovire sau alte violențe”, cu 12.807 situații înregistrate în prima jumătate a anului. Conform datelor furnizate de poliție, în ciuda numărului uriaș de cazuri, au fost emise doar 5.956 de ordine de protecție provizorii, dintre care 2.271 au devenit definitive în instanță.

Tendința infracțiunilor violente în statisticile poliției

În ciuda numărului uriaș al intervențiilor, IGPR susține că infracțiunile clasificate ca violență domestică din perspectiva penală ar fi înregistrat o scădere. Potrivit raportărilor, numărul acestora a coborât cu 19% față comparativ cu primele șase luni ale anului 2024, de la 28.117 la 22.742.

Această tendință pare ciudată având în vedere volumul total al intervențiilor care indică o explozie a fenomenului. Trebuie spus, însă, că poliția nu consideră că toate intervențiile reprezintă situații de risc care merită deschiderea unei anchete sau impunerea unor măsuri pentru agresor. Tipul acesta de atitudine, binevoitoare față de agresori, a dus la escaladarea cazurilor de violență în mai multe situații.

Mai multe crime, între care cele de la Mureș și Teleorman sunt cele mai cunoscute, au fost consecințe ale lipsei de reacție a polițiștilor față de agresori.

Violența domestică duce la femicid

În primele zece luni ale anului 2025, România se confruntă cu un fenomen tot mai grav al femicidului. Potrivit datelor din presă, de la începutul anului au fost înregistrate 46 de femei ucise de parteneri sau de foști parteneri. Alte 43 au fost victime ale tentativelor de omor. Informația a fost prezentată într-un articol publicat de Snoop, în baza informațiilor centralizate de la 42 de Parchete județene.

Analiza a luat în considerare doar situațiile în care infracțiunea a fost raportată autorităților și înregistrată ca atare. Acest lucru înseamnă că la fiecare trei zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie, în România.

Județul în care au fost înregistrate cele mai multe asemenea infracțiuni, este Iași. Aici două femei au fost ucise, iar alte opt au fost victime ale unor tentative de omor. Pe locul secund urmează București, cu o crimă și opt tentative de omor. Pe trei este Prahova, cu patru crime și trei tentative.

Există cazuri în care femeile nu raportează violența domestică sau tentativele de omor. Motivele sunt diverse, de la frică față de agresor, rușine până la lipsă de încredere în autorități. De altfel, din analiza informațiilor apărute în spațiul public multe cazuri de femicid puteau fi evitate dacă poliția ar fi fost mai implicată și mai fermă față de agresori.

De multe ori, „oamenii legii” încearcă să convingă și chiar fac presiuni asupra victimelor să renunțe la plângeri. Ba mai mult, chiar și atunci când victimele insistă să depună sesizări, le ignoră pur și simplu.

Cazuri notorii de femicid

• Femicidul de la Cosmopolis (Ilfov): La 31 mai 2025, o tânără însărcinată (23 de ani) a fost împușcată mortal de fostul iubit. S-a întâmplat în plină zi, în vreme ce femeia se plimba cu fetița de trei ani. Criminalul era în evidența poliției, cunoscut ca agresor, încă de pe vremea când victima era minoră. Deși existau mai multe ordine de protecție și plângeri depuse la poliție împotriva lui, și-a putut duce la îndeplinire planul fără să fie împiedicat.
• Cazul din Hunedoara: În iulie 2025, o femeie a fost găsită moartă în locuința ei, cu semne vizibile de agresiune. Practic a fost victima unui act de violență domestică. Soțul a fost reținut și arestat preventiv.
• Brașov (Vulcan): În octombrie, o femeie de 30 de ani a fost ucisă de partenerul ei, după o ceartă. Bărbatul a folosit un cuțit și a fost ulterior arestat.

Crima comisă de Emil Gânj și lipsa de reacție a autorităților

Tot în iulie 2025, o tânără din județul Mureș a fost ucisă de fostul partener, Emil Gânj. Acesta a intrat cu forța în locuința victimei, a lovit-o mortal cu un topor, apoi a dat foc cadavrului și casei. Ulterior, s-a aflat că criminalul încălcase un ordin de protecția și a fost reclamat, în repetate rânduri pentru hărțuire și intimidare.

Acest caz a scos la iveală nereguli în activitatea polițiștilor care au ignorat numeroase plângeri ale tinerei și ale rudelor sale împotriva lui Gânj. Sfâșietoare au fost înregistrările conversațiilor purtate de tatăl Andrei, cu reprezentanții poliției, pe care îi implora să intervină în sprijinul fiicei sale.

În ciuda numeroaselor plângeri, a faptului că avea cazier și era cunoscut pentru comportamentul periculos „oamenii legii” nu l-au monitorizat pe Emil Gânj, iar acest lucru i-a fost fatal Andei.

După comiterea crimei autoritățile au mai înregistrat un eșec. În ciuda unor desfășurări imense de forțe, polițiștii nu au reușit să-l prindă pe Emil Gânj, cel mai probabil acesta reușind să fugă din țară.

Femicidul de la Teleorman

La fel de grav precum uciderea Andei a fost un alt caz de femicid, de la Teleorman. Și aici a fost vorba despre lipsa de interes a autorităților față de victimă. O tânără de 25 de ani, mamă a trei copii, a fost omorâtă în fața fiului ei de trei ani, de fostul soț. Crima s-a produs în plină stradă, fiind filmată de camerele de supraveghere.

Ca și în cazul de la Mureș, s-a descoperit că femeia fusese victima unul lung șir de agresiuni. Acestea au culminat cu o răpire și un viol, cu puțin înainte de crimă. Procurorul care i-a preluat plângerea de viol și polițiștii care au înregistrat celelalte sesizări privind violența domestică au ignorat-o.

Revoltător este că tatăl femeii ucise a fost amendat de cinci ori pentru că „a îndrăznit” să depună plângeri repetate împotriva fostului soț. Bărbatul a declarat că polițiștii i-ar fi transmis că nu au ce să-i facă agresorului, chiar dacă acesta a încălcat în repetate rânduri ordinul de protecție.

În acest caz s-a deschis o anchetă internă. Șefii Poliției române și ai procurorilor au recunoscut că au constatat nereguli în activitatea celor care ar fi trebuit s-o protejeze pe femeie. Așa cum se întâmplă cam de fiecare dată în astfel de cazuri este greu de crezut că cei responsabili vor fi sancționați pe măsura tragediei care s-a produs din caua inactivității lor.

Concluzii triste despre violența domestică

Toate aceste cazuri indică un pattern îngrijorător. În multe situații de violență domestică și de femicid, presa a descoperit că apelurile la 112 sau plângerile și ordinele de protecție au existat, dar nu au avut efect. Fie polițiștii au ignorat victimele, fie a existat o lipsă de coordonare între instituții. Revoltătoare sunt numeroasele acuzații că autoritățile nu au intervinit suficient, deși victimele semnalaseră pericolul.

Cazurile de la Mureș și de la Teleorman confirmă această stare de fapt îngrijorătoare. Pentru autorități, violența domestică nu reprezintă o infracțiune gravă. De aici și situațiile în care plângerile sunt ignorate, ceea ce încurajează agresorii să escaladeze ajungând la omor. În acest context, mai multe ONG-uri solicită:

• proceduri obligatorii de evaluare a riscului;
• monitorizare electronică pentru agresori periculoși;
• formare profesională specializată pentru dispecerii 112 și polițiști;
• sancțiuni reale când apar erori sau neglijențe.