Curtea Constituţională a admis, miercuri, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlament pe tema protocoalelor. Astfel, CCR a decis că intervenția serviciilor în dosare este neconstituțională.
Curtea lasă însă la latitudinea instanțelor verificarea fiecărei decizii în parte și dacăacestea produc efecte asupra proceselor aflate în desfășurare.
Decizia a fost luată cușase voturi ”pentru” și trei voturi ”împotrivă”. Împotriva acestei hotărâri au votat judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea.
Este vorba despre protocoalele încheiate de SRI, în perioada 2009 și 2016, cu instituțiile din Justiție.
CCR a amânat deja de mai multe ori, la sfârşitul anului trecut, pronunţarea unei decizii despre existenţa posibilă a unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Curtea supremă şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte.
Redăm, mai jos, minuta CCR:
1. Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – PÎCCJ și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ și Serviciul Român de Informații a protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații.
2. Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – PÎCCJ și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ și Serviciul Român de Informații a protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016 doar cu privire la dispozițiile art. 6 alin. 1, art. 7 alin 1 și art. 9, precum și precum și de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații.
3. Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – PÎCCJ și unitățile subordonate – vor verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.