România consumă tot mai multe resurse. INS arată că materialele folosite în economie au crescut în 2024

Consumul intern de materiale în România a crescut în 2024 cu 4% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Consumul intern de materiale a ajuns la 25,4 tone pe locuitor, iar nivelul este cu peste 80% mai mare față de cel înregistrat în 1994.

Economia folosește mai multe materiale decât în 2023

Datele INS arată că România a consumat în 2024 o cantitate mai mare de materiale în economie, indicatorul DMC fiind în creștere cu 4% față de 2023. Comparativ cu 1994, avansul este mult mai puternic, de 80,6%.

DMC, adică consumul intern de materiale, se calculează ca diferență între intrările directe de materiale în economie și exporturi. În 2024, exporturile au reprezentat 7,9% din totalul consumului intern de materiale.

Acest indicator arată, practic, cât de multe resurse sunt folosite în economie pentru activități de producție, construcții, consum și alte procese interne.

Mineralele nemetalice domină consumul

Potrivit INS, structura consumului este dominată de mineralele nemetalice, care au ajuns să reprezinte 83,5% din consumul de materiale în 2024. Acestea sunt urmate de biomasă, cu o pondere de 18,7% în media perioadei analizate.

Ponderea ridicată a mineralelor nemetalice indică rolul important al construcțiilor, infrastructurii și altor activități care folosesc cantități mari de astfel de resurse.

Raportat la populație, consumul a ajuns în 2024 la 25,4 tone pe locuitor. INS arată că, în perioada 1994-2024, acest indicator a variat între 7,5 și 25,5 tone pe locuitor, cu tendințe puternice de creștere mai ales între 2002-2008 și 2017-2021.

Consumul intern de materiale s-a îmbunătățit

Deși România consumă mai multe materiale, productivitatea materială a crescut. Indicatorul, calculat ca raport între PIB în prețuri constante și consumul intern de materiale, a ajuns la 1,93 mii lei/tonă în 2024.

În 1995, productivitatea materială era de 1,55 mii lei/tonă. Creșterea arată că economia generează mai multă valoare adăugată pentru fiecare tonă de materiale consumate.

Evoluția indică o eficiență mai bună în folosirea resurselor, dar și o presiune mai mare asupra mediului, în condițiile în care volumul total al materialelor consumate rămâne ridicat.