Covrigii, masa zilnică a românilor. Obiceiul ieftin care poate afecta grav sănătatea: „Sunt cei mai vânduţi în momentul de faţă”

Ziua începe pe fugă, cu ceva cald și rapid în mână. La prânz, aceeași alegere comodă. Iar seara, tot ceva de la colț, ieftin și la îndemână. Pentru mulți români, rutina alimentară s-a transformat într-un șir de gustări din patiserie.

Între timp, România a devenit un adevărat paradis al covrigilor. Numărul patiseriilor s-a multiplicat de șase ori în doar un deceniu. Totul e rapid, accesibil și aparent inofensiv. Dar în spatele acestui obicei zilnic, specialiștii trag un semnal de alarmă. Consumul constant de astfel de produse poate avea efecte serioase asupra sănătății.

Cât de des înlocuiesc românii mesele cu un covrig

Un raport recent scoate la iveală o realitate simplă, dar îngrijorătoare, informază observatornews.ro. De două până la trei ori pe săptămână, mulți români renunță la mesele principale și aleg, în schimb, produse de patiserie.

Totul pornește din grabă. Diminețile în care micul dejun este sărit devin tot mai frecvente. Un covrig luat în drum spre job ajunge să țină locul primei mese din zi. La prânz sau chiar seara, scenariul se repetă. Oamenii recunosc deschis că aleg aceste produse pentru gustul lor și, mai ales, pentru prețul mic.

„Cum mănânci seminţele, este fix acelaşi lucru. Sunt foarte gustoşi. Se consumă pentru că sunt foarte ieftini şi buni”, a spus o femeie pentru sursa menționată.

De ce au explodat covrigăriile în România

Pe fondul cererii tot mai mari, antreprenorii au reacționat rapid și au extins agresiv acest tip de business. În doar zece ani, numărul covrigăriilor s-a mărit de șase ori, iar fenomenul este vizibil peste tot. Bucureștiul conduce detașat, cu aproximativ 1100 de patiserii, însă trendul s-a extins puternic și în județe precum Argeș și Arad.

„Totul se rezumă la preţuri, pentru faptul că poţi să iei o masă caldă, între ghilimele, cât e un covrig? 2 lei, 3 lei. Covrigii sunt cei mai vânduţi în momentul de faţă pe piaţă e o explozie de covrigării la nivel naţional”, a declarat un analist economic.

Locațiile sunt strategice, lângă școli, birouri sau stații de metrou, acolo unde fluxul de oameni este constant. În multe dintre aceste puncte, cozile au devenit o imagine obișnuită. În același timp, scumpirile din energie și combustibil au forțat restaurantele să crească tarifele, împingând o parte din clienți spre variante mai ieftine.

„Asistăm la creşteri galopante la energia electrică, combustibil. Proprietarii de restaurante au fost obligaţi prin context să mărească preţurile la produsele pe care le vând. Oamenii de rând nu-şi mai permit, înlocuiesc masa la restaurant, sau la împinge tava, cu produse de patiserie”, a transmis un antreprenor.

Ce ascund, de fapt, produsele de patiserie pe care le consumăm

Specialiștii trag un semnal de alarmă tot mai clar. Consumul zilnic de produse de patiserie nu este deloc inofensiv și poate afecta sănătatea indiferent de vârstă.

În cadrul campaniei „Ce ne puneți în mâncare”, mai multe astfel de produse au fost analizate pentru a verifica dacă respectă normele, iar rezultatele ridică semne serioase de întrebare. Din trei probe testate, două au avut un conținut ridicat de sare, depășind 2-2,5 grame la 100 de grame, mult peste limita recomandată. Practic, vorbim despre produse bazate în principal pe făină, grăsimi de tip margarină și cantități considerabile de sare.

„Maximul admis este 1,5 grame, acestea pot depăși cu mult valoarea admisă și recomandată pentru copii. Dacă începem de dimineață cu acest aport de sare. Avem din ce în ce mai multe probleme pe parte renală la copii”, a declarat un medic pediatru.

În același timp, amploarea fenomenului este susținută de o industrie în plină expansiune. În România funcționează peste 16.000 de firme din domeniul panificației și patiseriei proaspete, ceea ce face ca aceste produse să fie omniprezente și greu de evitat.