Micul dejun pregătește terenul pentru întreaga zi, motiv pentru care medicii recomandă o masă sănătoasă, echilibrată și sățioasă. Dacă conține ce trebuie, micul dejun poate controbui inclusiv la o viață longevivă. Un medic cardiolog recomandă ca atunci când ne pregătim prima masă din zi să fim atenți să conțină atât alimente bogate în proteine și fibre, cât și produse cu grăsimi sănătoase.
Este recomandat ca micul dejun să conțină atât alimente bogate în proteine, cât și în fibre și grăsimi sănătoase. Recunoscute pentru aportul de proteine sunt ouăle, iaurtul în stil grecesc, fasolea, tofu, somonul afumat sau chiar ton sau curcan. Pentru grăsimile sănătoase, pot fi consumate uleiul de măsline, avocadoul, nucile, untul de nuci și semințele. Iar pentru fibre, cerealele integrale, fructele și legumele sunt cele mai bune.
„Un mic dejun bogat în proteine este una dintre cele mai simple modalități de a vă proteja metabolismul și sănătatea pe termen lung”, spune Dal Farra, medic cardiolog, potrivit Eating Well.
Proteinele și grăsimile sănătoase ajută la stabilizarea glicemiei. Ambele substanțe nutritive sunt digerate treptat, ajutând la încetinirea absorbției carbohidraților din masă și la menținerea glicemiei la un nivel echilibrat pe tot parcursul dimineții.
„O piatră de temelie a longevității este glicemia stabilă, care va proteja sănătatea inimii și a creierului tău în timp”, a explicat Dal Farra.
Odate adăugate și fibrele în combinația dintre proteine și grăsimi sănătoase, masa va oferi o senzație de sațietate, pentru mai mult timp. Un mic dejun sățios poate preveni depunerea de kilograme nedorite și chiar facilitatea procesului de slăbire.
Pâinea prăjită albă, batoanele granola, cerealele îndulcite, clătitele și vafele sunt alimente preferate pentru micul dejun, de mulți oameni. Deși toate alimentele își pot avea locul într-un model alimentar sănătos, un consum ridicat de astfel de carbohidrați rafinați (sau „carbohidrați goi”, așa cum îi place lui Dal Farra să îi numească) a fost legat de o probabilitate mai mică de îmbătrânire sănătoasă. Pe de altă parte, cercetările au arătat că consumul de alimente precum fructe, legume, leguminoase și cereale integrale este asociată cu o probabilitate mai mare de îmbătrânire sănătoasă.
Una dintre cele mai ușoare modalități de a incorpora niște fibre în micul dejun este prin consumul de fulgi de ovăz, cereale integrale neîndulcite, un măr, o portocală sau o pară.
Grăsimile pot contribui, de asemenea, la o senzație de sațietate îndelungată. Însă, foarte important este și tipul de grăsimi consumate. Cercetările sugerează că grăsimile saturate, din alimente precum untul, crema de brânză, produsele de patiserie, cârnații și slănina, pot accelera îmbătrânirea celulară. Pe de altă parte, grăsimile mononesaturate și polinesaturate pot ajuta la încetinirea procesului de îmbătrânire din celule, prin reducerea inflamației dăunătoare și a stresului oxidativ. Aceste grăsimi sănătoase provin din alimente precum avocado, ulei de măsline, nuci, unt de nuci, semințe, somon afumat, hering și chiar ouă.