Torţionarul Ion Ficior a fost dat pe mâna justiţiei de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, fostul comandant al Coloniei de muncă Periprava fiind acuzat de genocid. În timpul mandatului său dintre anii 1958 şi 1963, nu mai puţin de 103 deţinuţi ai regimului comunist şi-au găsit sfârşitul în colonia de muncă de la Periprava. După dosarul lui Vişinescu, şi cel deschis pe numele lui Ficior a fost înregistrat la Parchetul General.
Actorul Mitică Popescu, ajuns mijlocul secolului trecut în lagărul din Deltă, a simțit regimul de teroare instituit de torționarul Ficior.
„Foamea era îngrozitoare. Ne dădea o zeamă de arpacaş şi un colţ de pâine. Mâncai cel mai bine când visai. Apa pe care o beam era scoasă direct din Dunăre, iar ţânţarii ne mâncau de vii”, povestește actorul
În anii `60, Mitică Popescu a trecut, ca deţinut politic condamnat la trei ani de detenţie pentru „trădare şi trecere de frontieră”, prin infernul de la Periprava. Torturile, povesteşte actorul, erau inimaginabile. De la foame la bătăi zilnice, toţi deţinuţii erau supuşi constant presiunile fizice şi psihice.
Despre morţi, maestrul îşi aduce aminte că la Salcia numărul lor a fost mare.
„A venit tifoida peste noi, muncile erau crâncene. Mulţi au murit de foame şi de epuizare. Alţii de inimă rea. N-aveam voie să primim pachet sau să ne vedem rudele. Eram rupţi complet de lume. Pentru cei în vârstă era îngrozitor. Se muncea pe rupte, trebuia să faci norma. Dacă nu, bătaia ta n-o lua nimeni”, își amintește Mitică Popescu, citat de Gândul.
Mărturia maestrului se alătură seriei negre povestite de celelalte victime ale torţionarului Ion Ficior.
”A doua zi a venit Fecior, comandantul Peribravei şi atunci ne-a încolonat la rând şi a întrebat >? Şi atunci a început cu înjurăturile şi cu bătaile. În funcţie de ocupaţie. Unul a zis: „Sunt medic primar”. „Da?! „Păi, ce eşti? Ori primar, ori medic?”. Şi poc, jos cu el”, își amintește una dintre victimele lui Ficior.
Tratamentele aplicate in penitenciar erau cumplite. În doar cinci luni de zile, 44 de deținuți au murit.
Explicaţia torţionarului a fost halucinantă. Acesta a declarat că deţinuţii au murit de bătrâneţe.
”De deţinuţi, eu nu pot să spun că i-am bătut eu. Au murit de bătrâneţe”, se justifică Ficior.
Deţinuţii au însă o altă variantă. Cel mai tânăr deţinut care a decedat în timpul lui Ficior avea 19 ani, iar cel mai în varstă, 71. Specialiştii Institutului pentru Cercetarea Crimelor Comunismului fac cerecetări şi la mai multe gropi comune descoperite în apropierea penitenciarului Periprava, locul unde erau depozitaţi deţinuţii politici din lagărul comunist condus Ion Ficior.
Un astfel de loc a fost descoperit la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina. Unul dintre deţinuţii politici, Octav Bjoza a povestit cum se îngropau cadavrele.
”Când erau în criză de mână de lucru s-au întâmplat cazuri când unii tineri dintre noi erau duși să facă această operație de îngropare a cadavrelor. Nimeni nu a reușit să sape mai adânc de 80 de cm pentru că la jumatate de metru se dădea de apă. Și efectul de ventuză făcea imposibil să scoți hârlețul sau lopata cu pământ lutos de sub apă. Atunci se lua un maldăr de stuf de 3 metri, se lega la capete, doi deținuti trăgeau la mijloc să facă un gol și cadavrul era introdus în mijlocul acelui maldăr de stuf. Se cunosc cazuri când erau înmormântați în pielea goală în lădoaie de formă paralelipipedică, când nu aveau material lemnos sau lăzi. S-a întâmplat de multe ori cazuri când erau îngropați în pielea goală ca, a doua zi, hainele să fie predate la magazie”, susține Bjoza.
Cu toate că Ion Ficior spune că nu regretă nimic, la Periprava, din cauza foametei, frigului şi a bătăilor zilnice, numărul deceselor înregistra o rată record.