Nivelul veniturilor determină speranța de viață. Legătura dintre avere, sănătate și longevitate. Care este situația din România. Studiu

Nivelul veniturilor determină speranța de viață a unei populații. Sunt concluziile unui studiu social realizat de curând, de National Council on Aging (NCOA) și LeadingAge LTSS Center @ UMass Boston.

Nivelul veniturilor și speranța de viață

Analiza a fost publicată în octombrie 2025. Documentul arată că persoanele adulte din Statele Unite cu venituri sub 20.000 de dolari pe an mor mai devreme. Conform cercetării, în medie, speranța de viață pentru aceste persoane este mai mică cu nouă ani, comparativ cu cei care câștigă peste 120.000 de dolari anual.

Concret, cercetarea evidențiază o legătură directă între nivelul veniturilor, sănătate și longevitate. Conform autorilor, inegalitățile de natură economică au un impact negativ devastator asupra generațiilor vârstnice. Analiza datelor aferente anilor 2018 – 2022, arată că persoanele din cele mai sărace 60% gospodării au avut o rată a mortalității cuprinsă între 17,6% și 21%. Este dublu raportat la gospodăriile cele mai avute.

Studiul atrage atenția că în aproape 45% dintre gospodăriile vârstnicilor, adică peste 19 milioane, nu sunt suficiente surse de venit pentru a acoperi cheltuielile de bază.

Documentul, parte a seriei „Addressing the Nation’s Retirement Crisis: The 80%”, se bazează pe date reprezentative la nivel național. Informațiile au fost preluate din studiul Health and Retirement Study, care monitorizează peste 10.000 de gospodării americane.

Sărăcia reduce speranța de viață

Concluziile analizei arată că nivelul veniturilor reprezintă un factor determinant pentru longevitate. Astfel, persoanele cu venituri foarte mici mor mult mai devreme prin comparație cu cele care au resurse financiare mai mari.

Analiza mai arată că pandemia de COVID-19 a amplificat riscurile financiare și de sănătate pentru persoanele în vârstă. În perioada 2018–2022, gospodăriile din topul celor mai bogate 20% au înregistrat creșteri semnificative ale averii. Restul populației a stagnat sau chiar a pierdut din valoarea activelor, inclusiv a locuințelor.

„Este șocant și inacceptabil ca, în Statele Unite ale anului 2025, sărăcia să fure aproape un deceniu din viața oamenilor”, a declarat Ramsey Alwin, președintele NCOA.

Potrivit spuselor sale, milioane de americani se sting mai devreme deoarece nu dispun de resursele financiare necesare unei bătrâneți decente. Organizația cere politici publice care să asigure șanse egale la o viață lungă și sănătoasă, indiferent de statutul economic.

Nivelul veniturilor și serviciile de îngrijire

Un alt factor influențat de nivelul veniturilor este costul serviciilor de îngrijire pe termen lung. Studiul arată că peste jumătate dintre vârstnici vor avea nevoie de astfel de servicii la un moment dat, însă asigurările de sănătate americane nu le acoperă. În prezent, costul mediu anual al unei camere private într-un centru de îngrijire depășește 100.000 de dolari.

„Prea mulți oameni trăiesc la limita subzistenței, iar această instabilitate le scurtează efectiv viața”, a declarat dr. Marc Cohen, co-director al LeadingAge LTSS Center.

Care este speranța de viață în România

România este o țară în care nivelul veniturilor populației este printre cele mai reduse din Europa. Acest lucru influențează, implicit și speranța de viață. În acest clasament, țara noastră este pe penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei.

Conform datelor Eurostat, speranța medie de viață în România este de aproximativ 76,4 ani, la egalitate cu Letonia (76,7 ani). Mai jos decât țara noastră se află doar Bulgaria unde speranța de viață este de 75,9 ani. Această speranță de viață face ca o persoană ce se retrage din activitate la 65 de ani, vârsta standard de pensionare, să se bucure de pensie doar zece ani.

Pe de altă parte, conform informațiilor publice, în luna septembrie pensia medie a ajuns, în România la 2.773 lei, aproximativ 554 de euro. Pensia medie din septembrie este sub cea înregistrată de datele Eurostat în ultimul trimestru al anului trecut (2.898 lei). Este insuficient pentru a asigura beneficiarilor, acces la servicii medicale, alimentație și oportunități de petrecere a timpului liber la un nivel decent.

În acest context, est evident că speranța de viață este influențată de nivelul veniturilor. Iar pentru a crește acest indicator este nevoie de politici combinate de protecție socială, investiții în sănătate publică și reducerea inegalităților economice.

Aproape jumătate din angajații români primesc salariul minim

Situația de pe piața muncii românească arată că aproape jumătate din angajații români primesc salariul minim pe economie sau o sumă apropiată. Datele apar în statisticile Blocului Național Sindical. Potrivit informațiilor colectate de sindicaliști, între 41 și 46% dintre salariații români au venituri la nivelul salariului minim pe economie, adică

Salariile mici îi determină pe angajați să se retragă din activitate imediat ce au îndeplinit condițiile de pensionare. Alții optează, din același motiv, pentru pensionarea anticipată.

Trebuie spus însă, că nivelul veniturilor al acestor pensionari îi determină pe mulți să revină în câmpul muncii. O parte acceptă să lucreze fără documente legale sau pleacă în străinătate ca să se angajeze. Drept urmare, ei nu apar în statisticile oficiale ale statului român referitoare la piața muncii.