Pensiile magistraților, pretext pentru promovarea impozitării progresive. Cum folosește ministrul Muncii subiectul în interesul PSD

Pensiile magistraților, pretext pentru promovarea impozitării progresive. Cum folosește ministrul Muncii subiectul în interesul PSD
Sursa foto: Captură video - Partidul Social Democrat / Facebook

Pensiile magistraților sunt folosite ca pretext pentru promovarea impozitului progresiv. Ministrul Muncii asociază beneficiile uriașe de care beneficiază judecătorii și procurorii cu măsura dorită de PSD.

Pensiile magistraților, pretext pentru promovarea impozitului progresiv

Florin Manole, ministrul Muncii, a declarat că cel mai mare venit obținut de un magistrat pensionar se ridică la 69.343 de lei brut, care înseamnă 56.700 lei net. Pentru această pensile, din bugetul de asigurări este plătită suma de 21.000 de lei. Diferența de 48.200 lei este asigurată din bugetul de stat. Social-democratul asociază pensiile magistraților, subiect care provoacă indignare în opinia publică, cu impozitul progresiv.

„Pentru ceea ce este în plată acum, există o singură soluţie, oricât de mult s-ar speria dreapta radicală, impozitarea progresivă a veniturilor, în general”, a declarat Florin Manole, la Europa FM.

Impozitul progresiv a devenit o obsesie pentru PSD încă de pe vremea când guvernul era condus de Marcel Ciolacu. Social-democrații consideră că, scoțând cât mai mulți bani din buzunarele românilor pot reduce deficitul și, totodată, pot continua risipa de bani publici. Aceasta deoarece noua povară fiscală pe care o propun social-democrații va lovi în persoanele care obțin venituri mai mari din muncă.

Ce spune Florin Manole despre pensiile magistraților

Ministrul PSD conduce subiectul astfel încât să le inducă românilor ideea că impozitarea progresivă este singura soluție pentru a reduce pensiile magistraților. Manole susține că prin introducerea acestei poveri fiscale pentru toți românii, vor avea de suferit și pensionarii speciali. Astfel, veniturile acestora vor fi diminuate la fel ca și cele ale tuturor românilor.

„Deci pentru pensiile acum în plată, singura soluţie de reducere spre un nivel just, din punct de vedere social, este impozitarea progresivă”, a subliniat ministrul.

Manole pedalează mai departe, pe această problemă, spunând că prin comparație, pensia medie este sub 3.000 de lei. Pensiile magistraților au fost aduse la acest nivel prin acte legislative promovate chiar de partidul său, de-a lungul vremii.

„Cifrele astea, nici nu trebuie să ne raportăm la cea mai mare, sunt enorme. (…) E injust, e mai mult decât îşi poate permite oricum să susţină bugetul şi nu e normal să se întâmple aşa ceva. Lucrurile astea trebuie corectate”, a spus ministrul.

Impozitarea progresivă, măsură promovată de Ciolacu

În 2023, fostul șef al PSD, Marcel Ciolacu, lansa în spațiul public ideea introducerii impozitării progresive. Aceasta ar fi fost o soluție pentru creșterea veniturilor la buget, în condițiile deficitului enorm.

„Noi avem de îndeplinit o altă reformă, reforma fiscală. Acolo va fi o discuţie amplă unde vom lua hotărârile cele mai bune. Sunt adeptul impozitării progresive, ea este peste tot în lume. În Europa mai este într-un stat care este ca şi mărime cât Bucureştiul şi în Federaţia Rusă şi mi se pare în Bulgaria pe anumite segmente. Noi nu mai avem cota unică. Noi trebuie să lămurim şi acest lucru. Eu nu sunt neapărat, nu exclud continuarea cu cota unică la companii. Dar cota unică trebuie să fie cota unică. O cota unică înseamnă tot sistemul de impozitare. Dacă am hotărât astăzi să fie cota unică, ar însemna că creştem taxe şi impozite”, spunea Marcel Ciolacu în 2024.

Măsura a fost propusă de social-democrați, în condițiile în care strategia lor de stimulare a creșterii economice prin consum, experiment cunoscut și ca Wage-Led-Growth (WGL) a eșuat. WGL este o politică economică controversată despre care anumiți economiști susțin că dă rezultate pe termen scurt, de unde și ideea de experiment.

Promovată de economistul neoficial al PSD, Cristian Socol măsura s-a bazat pe majorarea pensiilor, a salariului minim și a veniturilor lucrătorilor bugetari. Scopul urmărit a fost stimularea consumului și creșterea economică. Pentru o perioadă, vreo cinci ani, implementarea WGL a dat rezultate. Reversul a fost un deficit bugetar care a scăpat de sub control și o datorie externă record pentru care plătim în prezent, cu taxe și impozite mai mari.