Deputata USR, Oana Țoiu, a avut o intervenție în emisiunea News Pass, moderată de Laura Chiriac, pe B1 TV, unde a comentat propunerea privind creșterea salariului minim brut, la 3.700 de lei, de la mijlocul anului viitor. Propunerea a fost făcută în urma discuțiilor dintre reprezentanții IMM-urilor și sindicaliști, cu reprezentanți ai Guvernului.
„Principalii beneficiari sunt cei care sunt salariați în mediul public, unde grila de salarizare este calculată în funcție de salariul minim și odată cu creșterea salariului minim cresc proporțional salariile tuturor. Aceasta este principala categorie care beneficiază de asta. Apoi este un mecanism pe care statul îl are la îndemână de a crește, punând această presiune pe angajatori, în primul rând și încasările la fondul de pensii, la Fondul Național de Sănătate. Realitatea este că salariile, în România, trebuie să crească, asta cu siguranță. Și asta în mod sustenabil, pe termen mediu și lung, se poate realiza prin creșterea valorii muncii, investiții pe de o parte, și investiții în educație și formarea profesională, astfel încât oamenii să poată să câștige din ce în ce mai bine.
Avem o uriașă diferență față de media Uniunii Europene, unde doar 1 din 10 angajați din privat lucrează pe salariul minim. În cazul României, vorbim de 3-4 angajați din fiecare 10 angajați, deja mai mult de o treime din angajații din privat, care lucrează pe salariul minim.
Și asta este o vulnerabilitate mare, în special într-o perioadă în care apar tehnologii noi și industriile toate trec treptat spre un nivel din ce în ce mai înalt al calificării cerute de la angajați”.
Oana Țoiu susține că România a dat cu piciorul unor resurse bugetare adiționale, inclusiv din bani europeni.
„România, în același timp, ignoră sau dă cu piciorul unor șanse de resurse bugetare adiționale, inclusiv din bani europeni.
România trebuia să depună și să primească banii pe cererea de rambursare numărul 3 din PNRR, 5,5 miliarde, și domnul Câciu a spus o informație falsă sau trunchiată, și anume că toate celelalte țări au același tip de abordare, pentru că sunt renegociate planurile naționale.
Ele sunt renegociate, dar asta nu afectează cu nimic depunerile de cereri de plată. Există deja Spania și Italia, de exemplu, care au depus până în mai, a 3-a cerere de plată, chiar și Grecia, ca să dau o țară mai apropiată de noi. Toate aceste 3 țări până în mai au depus cererile de plată numărul 3 și au primit și banii respectivi. România a întârziat cu mai mult de jumătate de an depunerea și, probabil, mai mult de atât, primirea celor 5,5 miliarde, care tot în salarii se duc, tot în taxe care se întorc către stat merg. De asta e de neînțeles această presiune crescută încontinuu pe mediul privat”.