Procesul lui Călin Georgescu pus pe butuci la Tribunal. Judecătorii nu se pun de acord asupra acuzațiilor

Procesul lui Călin Georgescu, în care este acuzat de propagandă legionară, a ajuns într-un impas la Tribunalul București. Doi judecători nu se pot pune de acord dacă va începe judecata pe fond.

Procesul lui Călin Georgescu pus pe butuci

Doi judecători din completul de la Tribunalul Bucureşti nu au reuşit să cadă de acord dacă să înceapă judecata pe fond sau să trimită dosarul penal înapoi, procurorilor. Practic, procesul lui Călin Georgescu a fost pus se așteptare până când un complet de divergență se va pronunța.

Dosarul se află în cameră preliminară, iar pe 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 a decis că se poate începe judecarea pe fond. Magistratul care a analizat probele strânse de procurori, a apreciat că acestea sunt legale. Decizia a fost atacată de avocații lui Georgescu care au cerut ca dosarul să fie retrimis la Parchetul general.

Iar la Tribunal, avocații lui Georgescu au găsit mai multă înțelegere și, astfel, s-a ajuns în această situație. Cei doi judecători din complet nu au reuşit, la termenul de vineri, să cadă de acord pe o soluţie. Pe cale de consecință, se va forma un complet de divergenţă, prin intrarea unui al treilea judecător, cu termen pentru luni, 9 februarie.

„În baza art. 394 alin. 5 Cpp, constată ivită divergenţa urmând ca judecarea cauzei să se reia în complet de divergenţă. Stabileşte termen la data de 09.02.2026, ora 11:00, pentru când va fi citat contestatorul şi încunoştinţat avocatul ales. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu şi pusă la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 06.02.2026”, a transmis Tribunalul.

Călin Georgescu trimis în judecată

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025, de Parchetul General, sub control judiciar. Deși au trecut mai bine de șapte luni, procesul său nu a început încă. Mai grav, foarte probabil, dosarul va fi retrimis procurorilor pentru a relua urmărirea penală, așa cum s-a mai întâmplat în cazuri cu miză, precum acesta.

Procesul lui Călin Georgescu vizează acuzații de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).

Acuzațiile procurorilor în procesul lui Călin Georgescu

Procurorii susțin că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri, Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:

• mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;
• ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;
• cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.

„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.