Cum a JUSTIFICAT fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, introducerea măsurii recursului compensatoriu. ‘Dacă eu am fost tâmpită, PSD – ALDE trebuia să fie mai deștept’

Motivul pentru care s-a ajuns la măsura recursului compensatoriu a fost faptul că României i s-a solicitat să ia o măsură compensatorie, dar în acelaşi timp a fost refuzată aplicarea unei măsuri ca în Italia, unde fiecare deţinut primeşte o compensare de 8 euro, a precizat fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, relatează Digi24.

„Pentru că ni se cerea o măsură compensatorie m-am gândit la această măsură. Nu am să vorbesc despre vinovații și dacă eu am fost tâmpită, Parlamentul condus de PSD – ALDE trebuia să fie mai deștept și să nu aprobe această lege”.

Raluca Prună a mai precizat şi faptul că, la momentul preluării funcţiei de ministru al justiţiei, exista deja o decizie pilot din 2012 cu privire la implementarea unei măsuri compensatorii.

„Am venit într-un mandat în care aveam deja o decizie semi-pilot din 2012 care atârnă asupra România. Eu m-am dus de trei ori la CEDO și am discut cu preşedintele Curții. E foarte adevărat că niciodată în nicio decizie nu se spune: cerem statului să facă un anumit lucru, dar se spune în decizii că trebuie să existe măsuri compensatorii pentru cei care Curtea a constatat că s-a încălcat art 3”, a declarat fostul ministru.

„Pe scurt, cei care au execut pedeapsa în condiţii precare și există precedente care se invocă chiar și în deciziile semipilot din 2012. Precedentele din Italia, Bulgăria și Ungaria, care au trecut prin aceeași situaţie că România și unde soluţia pe care CEDO a acceptat-o era o compensare bănească”, a mai precizat Raluca Prună.

Fostul ministru a mai indicat faptul că ar fi transmis către CEDO faptul că România nu poate acorda 8 euro per deţinut drept compensare, în condiţiile în care se confrunta cu probleme mult mai grave.

„O compensare care era de 8 euro în Italia pe zi de detenţie pentru fiecare deținut, 5 euro în Ungaria și 3 euro în Bulgăria. Eu am mers de 3 ori la CEDO și am explicat că într-o țară în care 78% din școlile din rural au toalete în curte, în condiţia în care dreptul la educaţie e prevăzut de Convenţie, în condiţiile în care eu eram într-un guvern care a venit după o tragedia de la Colectiv în care niște oameni au murit din cauza unor condiţii precare în spitale, e exclus să merg pe calea bătătorită a Italiei, a Ungariei, a Bulgariei, pe care curtea fără să le spună în decizie le recomanda României.”