Cine a fost Regina Mamă Elena: Cum a reușit să salveze orfanii evrei, punându-și propria viață în pericol

Regina-Mamă Elena se întoarce acasă, așa cum și-a dorit fiul său, Regele Mihai. Ea va fi repatriată, pentru a fi reînhumată la Curtea de Argeş, alături de Regele Mihai. Familia Regală a anunţat doliu pentru trei zile, la sfârșitul săptămânii viitoare.

Vineri, 18 octombrie, la orele 12.00, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va ateriza la Aeroportul Internaţional Otopeni, aducând înapoi sicriul Reginei Elena, pentru a fi înmormântată la Curtea de Argeş alături de fiul ei, regele Mihai I. La Aeroport va avea loc o ceremonie militară şi religioasă, la care, însă, publicul nu va avea acces. Cortegiul funerar va pleca după aceea la Curtea de Argeş, se arată într-un comunicat de presă al Casei Regale a României.

În acest context, B1.ro face o scurtă bibliografie a celei care a fost Regina Elena, soția celui care a fost Regele Carol II și mama viitorul Rege Mihai.

Externe - 13 dec, 11:51

Ce salariu are o tânără care face curățenie în Elveția. Un inginer din Spania nu câștigă atât

Regele Mihai a fost foarte apropiat de mama sa, spre deosebire de relaţia rece pe care a avut-o cu tatăl său, regele Carol al II-lea. Regina Elena s-a născut în Grecia în urmă cu 123 de ani, fiind fiica regelui Constantin I şi a reginei Sofia. Era strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii și stră-strănepoata Țarului Nicolae I al Rusiei.

Căsătoria ei cu regele Carol a fost aranjată de părinţii ei şi de Regina Maria. A ajuns în ţara de adopţie în octombrie 1920 şi s-a îndrăgostit de iile româneşti, în care apare deseori fotografiată. Un an mai târziu, în octombrie 1921, l-a născut pe Mihai. Căsnicia ei a fost, însă, una nefericită din cauza infidelităţilor regelui, implicat într-o legătură pasională cu Elena Lupescu, alături de care a şi plecat în exil.

Odată cu abdicarea lui Carol al II-lea, dictatorul Ion Antonescu i-a cerut să se întoarcă în țară, Elena revenind în septembrie 1940 în România și primind titlul de Regină mamă și apelativul Majestate. A devenit cel mai apropiat consilier și confident al Regelui Mihai. Puterea în stat era deținută în totalitate de Ion Antonescu, care în prima parte a guvernării sale a dezlănțuit un genocid împotriva minorității evreiești, dar Regina Elena a reușit prin intervenții pe lângă acesta să amelioreze soarta multor persoane, meritul fiindu-i recunoscut mai târziu de Institutul Yad Vashem, care i-a conferit titlul de „Drept între popoare”.

În urma loviturii de stat de la 23 august 1944, dictatura antonesciană a fost înlocuită (după trei scurte guverne constituționale) de dictatura Partidului Comunist din România, monarhia fiind tot mai izolată și în imposibilitatea de a se opune comunizării țării. După abdicarea forțată a Regelui Mihai, Elena a împărtășit soarta fiului ei, trăindu-și restul vieții în exil, la Florența. În ultimii ani s-a mutat, din cauza sănătății, la Lausanne, apoi la Versoix. Regina Elena a ținut un jurnal, care nu a fost publicat până în prezent.

Cum a reușit să salveze orfanii evrei, punându-și propria viață în pericol

În anii 1940, Regina Mamă Elena a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor ocupaţiei sovietice care a urmat şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă.

În condițiile în care România sub controlul mareșalului Ion Antonescu era aliată cu Germania nazistă au început deportările și genocidul împotriva evreilor. Generalul Antonescu insista ca familia regală să meargă în teritoriile cucerite şi să îi legitimeze campania contra Uniunii Sovietice, dar implicit şi asocierea la Holocaust. Negocierile Casei Regale cu Ministerul Propagandei erau tensionate. Regina Elena şi-a însoţit fiul în Chişinăul eliberat, dar nu a acceptat să treacă Nistrul, arată o analiză făcută de Digi24.

La curent cu situaţia, Regina Elena se face purtătoarea de cuvânt a protestelor şi plângerilor. În dosarul Yad Vashem pentru obţinerea titlului de „drept între popoare” din partea Israelului, rabinul Şafran, scrie că a implorat-o pe Regina-Mamă să îi ia sub protecţia ei pe evrei, pe deportaţi deja, dar şi pe cei care ar fi urmat să fie ucişi în lagărele poloneze.

Jocul abil al Reginei a început prin a-l aborda diplomatic pe ambasadorul german la Bucureşti, Manfred von Killinger. Răspunsul, grosolan şi ameninţător, nu a speriat-o. S-a sfătuit cu nunţiul apostolic, Andrea Cassulo, cu Patriarhul Nicodim, apoi s-a adresat direct lui Mihai Antonescu, premierul de facto, numărul 2 după Conducătorul Statului, Ion Antonescu.

În toamna lui 1942, urgenţa urgenţelor era să trimită un tren cu medicamente şi alimente în lagărele din Transnistria, apoi să oprească planul lui Hitler de a scoate toți evreii din România. Comisia Yad Vashem a conchis că aici Elena şi-a riscat viaţa. Spionii SS, trupele de ucigaşi nazişti, erau infiltraţi şi în Palatul Regal.

Toate deportările au fost oprite, iar în 1943, Regina Elena l-a convins pe mareşalul Antonescu să îi repatrieze pe orfanii evrei din Transnistria. Salvarea copiilor care tocmai începea a fost oprită de însuşi Adolf Eichmann, cel care superviza Holocaustul în toată Europa. Reacţia lui a fost atât de violentă încât Ion Antonescu i-a transmis Elenei că ea însăşi este în pericol. Regina ştia că rangul nu o apără de nazişti. Mătuşa ei, Mafalda a Bulgariei se afla deja într-un lagăr nazist şi va muri acolo, iar sora ei, Irina, fusese arestată de fascişti în Italia. Dar Elena nu s-a oprit. Orfanii evrei au fost aduşi acasă la începutul lui 1944, cu multe luni înainte ca Regele Mihai să reuşească să retragă România din alianţa cu Hitler.

De ce trupul ei nu a fost repatriat până în prezent

Regina Mamă a decedat la Lausanne în ziua de 28 noiembrie 1982. În ultimele momente din viața ei i-au fost alături Mihai, Ana, nepoatele ei, dar şi alte rude şi membri ai famililor regale europene.

După lungi negocieri cu autoritățile elvețiene, Casa Regală a reușit abia acum să repatrieze trupul Reginei Mamă Elena, împlinind astfel una din marile dorințe ale Regelui Mihai, la aproape 2 ani de la moartea sa.