România rămâne printre țările UE cu cel mai mare risc de sărăcie. Explicațiile unui sociolog: „Fiecare alege din statistici doar ce îi convine”
România continuă să fie printre țările UE cu cel mai ridicat risc de sărăcie, iar femeile plătesc prețul cel mai mare. Un sociolog explică de ce ele sunt mai vulnerabile și acuză direct politicile publice și lipsa unor măsuri reale din partea politicienilor.
Cine sunt cei mai expuși sărăciei în Uniunea Europeană
Un nou set de date publicat de Eurostat readuce România într-o poziție deloc confortabilă în Uniunea Europeană. Țara noastră se află printre statele cu cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială, alături de Bulgaria și Grecia. În 2025, 92,7 milioane de europeni, adică 20,9% din populația UE, erau afectați de acest fenomen. Deși există o ușoară scădere față de 2024, diferențele dintre state rămân majore.
România înregistrează un procent de 27,4%, foarte aproape de Grecia și sub Bulgaria, care conduce clasamentul cu 29%. La polul opus, Cehia, Polonia și Slovenia au cele mai mici rate din Uniune. Dincolo de cifre, datele arată că femeile sunt mai expuse riscului de sărăcie decât bărbații, cu 21,9% față de 19,8%.
Sociologii explică această diferență prin probleme structurale și politici publice ineficiente, aspecte rar asumate de clasa politică.
Cum vede un sociolog realitatea din spatele datelor Eurostat
Datele publicate de Eurostat surprind situația reală și o redau fidel. Acest lucru este subliniat de sociologul Vladimir Ionaș, într-o analiză pentru FANATIK.
„Statisticile reflectă total realitatea. De mulți ani România și Bulgaria sunt în acest top. Din păcate, diferențele între marile centre urbane, universitare și restul țării, urbanul mic și rural sunt uriașe. Dacă ne uităm, inclusiv pe datele referitoare la PIB-ul pe cap de locuitor în București, Ilfov, Timiș, Cluj, Iași, marile centre universitare din România și restul județelor, vom vedea că avem parte de diferențe colosale care duc la aceste date statistice cu procente uriașe ale populației care trăiește în risc de sărăcie”, a transmis acesta.
Ce ascund politicienii din realitatea economică prezentată românilor
În acest context, sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția că problema nu ține doar de cifre. El subliniază că un rol important îl are și modul în care aceste date sunt prezentate publicului.
„E o chestiune pe care oamenii politici nu au abordat-o ca subiect până acum, pentru că de fiecare dată oamenii politici care conduc țara, care se află la guvernare, încearcă să promoveze doar acele date care le convin. Vorbim despre reducerea deficitului bugetar. Prezentăm publicului toată ziua că a scăzut deficitul bugetar, dar nu prezentăm publicului cu cât a crescut datoria publică, adică te împrumuți ca să scazi deficitul. Nu vorbim despre cât de mult au crescut prețurile și cât de mult a scăzut puterea de cumpărare a cetățenilor. Fiecare prezintă și alege doar ce îi convine din datele statistice.
Aici, în păcate, cred eu că e și vina noastră, a cetățenilor, vina noastră a celor care avem șansa să vorbim în spațiul public, că nu le spunem oamenilor mai des cât de important e să citească ei înșiși toate aceste date, în presă, pe site-urile de specialitate, tocmai pentru a înțelege exact care este realitatea”, a declarat sociologul pentru sursa menționată.
De ce sunt femeile mai expuse riscului de sărăcie decât bărbații
Diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește riscul de sărăcie nu sunt o surpriză. Potrivit sociologului, acestea sunt rezultatul unor realități adânc înrădăcinate, mai ales în mediul rural și în orașele mici.
„E o chestiune culturală mai degrabă, nu e o chestiune care se țină de vreo discriminare. Pur și simplu, în mediul rural, oamenii procedează de această natură. Sunt foarte mulți bărbați care pleacă în străinătate la muncă și doamnele rămân acasă să aibă grijă de gospodărie și de copii”, a mai spus Vladimir Ionaș.
În același timp, acesta atrage atenția asupra unui detaliu important care nu apare în statistici. Există numeroase cazuri în care oamenii lucrează în propriile gospodării, ferme sau mici afaceri. Cu toate acestea, ei sunt înregistrați oficial ca neangajați. Acest lucru distorsionează imaginea reală a pieței muncii și face ca datele să nu reflecte complet activitatea economică din anumite zone ale țării.