Sărbătoarea creștină celor 40 Mucenici începe tradițiile și obiceiurile primăverii

Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, după zilele Babelor(până în a noua zi a lunii), zilele ce urmează ar trebui să fie cele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie.

Sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri în popor, fiind aproape de data echinocţiului de primăvară (când ziua este egală cu noaptea).

Sărbătoare creștină armonizată echinocțiului și tradițiilor agrare

Pentru un an îmbelşugat, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al fertilității.

În multe sate se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul; cenuşa este apoi presărată în jurul copacilor şi în grădină în același scop.

Zilele Babelor și Moșilor

În a noua zi, a Babelor, este sărbătoarea din calendarul ortodox a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor, dulcii mucenici preparați după rețeta specifică acestei zile.

De Zilele Bărbaților, aceștia, conform unor superstiții, trebuie să bea 44 de pahare cu vin; ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor vigoare de a munci și sănăate pentru întregul an iar picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate.

De unde provine diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin?

După tradiţia creştină, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor, relatează Adevărul.

“Dintre toate practicile străvechi mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfinţisori” sau „mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii. Sfinţisorii sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa, citați de Adevărul.

Reţete de mucenici sunt ușor de găsit din bunici sau de pe internet.